"În majoritatea timpului, sunt oameni anonimi"

"De fiecare dată când cazul unui criminal în serie a intrat în atenţia mass-media sau a anchetatorilor, în comunitate, în rândul vecinilor s-a produs un teribil şoc. Nimic nu distinge o persoană care este violentă de orice alt individ care merge pe stradă, la prima vedere. Deocamdată, avem de-a face doar cu un suspect, cu o persoană care beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, care din câte ştim public nu a mărturisit niciuna dintre fapte. Într-un stat de drept, această persoană merită să nu fie nominalizată şi să beneficieze de lipsa culpei din partea vecinilor. Justiţia şi legea nu se fac nici cu furca, nici cu toporul şi nici prin indignarea vecinilor. Cât priveşte abilitatea unui criminal de a masca semnele de violență, ea este mai de grabă regulă, decât excepţie. În majoritatea timpului, sunt oameni anonimi care circulă ca orice altă persoană", a declarat psihiatrul Gabriel Diaconu, la Antena 3.

"Toate probele nu valorează mare lucru...."

"Anchetatorii sunt obligaţi să se uite foarte atent la fapte, dovezi şi să formuleze ipoteze. Toate probele nu valorează mare lucru decât dacă vor fi puse în convergență cu o ipoteză cu privire la crimă, cu o fundamentare a mobilului unei astfel de fapte. Legislaţia românească este foarte specifică în ceea ce priveşte motivaţia crimei. Încadrarea penală trebuie să se bazeze şi pe un anumit mobil. În cazul omuciderii în serie, mobilul poate fi o problemă psihopatologică oarecare, care poate să circumstanțeze foarte mult faptele în sine, mergând de la o motivaţie criminală psihopatoidă, până la o persoană care are o problemă psihiatrică manifestă cronică şi care face de fapt să nu fie inculpabil pentru faptele lui. Ancheta trebuie să se uite punct cu punct la fiecare din aceste probe, iar dacă e vorba de oseminte cu atât mai mult alunecăm în posibilitatea ca medicina legală să fie în centrul unui astfel de caz", a mai spus Gabriel Diaconu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News