Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Fenomenul Corina Ozon spune ce noi nu îndrăznim să zicem
Pe Corina Ozon o iubim noi, cei care i-am citit cărțile. Ceilalți mai au timp să o descopere.
Corina Ozon este un fenomen. Așa am spus din momentul în care am descoperit trilogia Amanților. După cele trei episoade în care am trăit cu sufletul la gură întâmplările eroilor din romanele sale - Cati și Mircea - nu așteptam altceva decât volumul patru pentru că povestea se termină brusc și se simțea nevoia unei continuări. Dar Corina Ozon ne lasă să mai așteptăm și nu pentru că ar sta degeaba, între timp ne-a mai servit două lumi - "Până când mă voi vindeca de tine" și "Tentații". Multă vreme nu am vrut să le citesc pentru că mă așteptam să nu fie la fel de bune precum "Zilele amanților", "Nopțile amanților" și "Amanții 3.0". Nici nu știu de ce am gândit așa, poate a fost o 'răzbunare' inconștientă a faptului că nu mai vine volumul patru. Toți vrem să știm ce mai fac Cati și Mircea. Și totuși am cumpărat cele două cărți noi, iar "Până când mă voi vindeca de tine" am citit-o pe nerăsuflate. Urmează "Tentații".
Când citești cărțile Corina Ozon ai impresia că autoarea te cunoaște de când hău pentru că scoate la iveală secretele tale. Cele mai arzătoare. Și așa face și în "Până când mă voi vindeca de tine". Scormonește în sufletul tău, dar fără să te deconspire. Cartea este structurată în mai multe povești de viață, cu despărțiri, iubire și este imposibil să nu te regăsești printre cuvinte și să zăbovești mai mult timp pe anumite pasaje. Pentru că așa este Corina Ozon, o 'scormonitoare de suflete'. Știe cum să te ducă de la zâmbete la neliniște și reușește să te facă să te simți mai bine când vezi că și alții au suferit și suferă ca tine, deci suferința nu este unică, așa cum pare întotdeauna.
Am stat și m-am gândit care poveste m-a cucerit. Greu de zis, poate "Renunțarea":
"Căsnicia îi era de câțiva ani un simplu parteneriat. Nu mai avea relații intime cu soția lui de ani buni, dar au rămas împreună, ca doi camarazi. El a avut mai multe legături de-a lungul timpului, iar ea nu a dat niciodată de înțeles că ar ști ceva sau era deranjată. Îi controla cumva viața, într-un mod tăcut și sigur, iar el nu se împotrivea. De pildă, el pleca des în delegații, la diverse întâlniri pe teme digitale. Ea îi făcea bagajul ca unui puști care se ducea în excursie, el o suna când ajungea la destinație. Avea femei cam peste tot pe unde se ducea. Era un bărbat frumos și afișa un aer misterios și trist, lucru care le atrăgea pe femei ca 'musca de banda cu clei', cum spunea un amic de-al lui, cumva mirat și amuzat de succesul pe care Mihai îl avea în rândul sexului frumos, iar asta fără să facă mari eforturi".
Sau povestea din "Lecția de tango":
"Îl iubea aşa cum era, fără să ştie prea multe despre el. Bine, nici el nu ştia multe despre ea. Dar nu conta, pentru că ei doi erau ca la începutul lumii, iar lumea începea cu ei. Îl iubea şi când îi vorbea, şi când nu îi scria, deşi tăcerile lui îi ardeau inima. Îl iubea fără să îl desfacă în detaliu şi să spună „asta îmi place, asta nu". Îl iubea şi l-ar fi urmat oriunde ar fi chemat-o. Doar că el nu a chemat-o nicăieri. Dar ea stătea şi aştepta, sau poate nu aştepta nimic, pentru că, şi dacă o fracţiune de secundă el a fost în cea mai importantă cameră a inimii ei, nu l-a scos niciodată de acolo. Şi nu s-a gândit să-l întrebe vreodată în ce cameră din inima lui se afla ea, atâta timp cât îl simţea că nu a fugit din a ei. Şi tocmai asta era iubirea."
Și aș mai putea continua cu fragmentele, dar plăcerea din cărțile Corinei Ozon este mai bine să fie descoperită ascultându-i, câteva ore bune, personajele... de fapt, impropriu spus personaje. Ele poartă nume, dar ne reprezintă pe fiecare dintre noi într-un moment sau altul al vieții. Suntem noi și atât. Magdalena Manea avea dreptate când spunea: "Corina Ozon face ce vrea, cu mine, cu tine, cu noi. Eu așa zic. Exact ce vrea. Ne-a scris, așa, din voleu, între două postări pe Facebook, două cărți despre Viața în Ultra High Definition. Ne place sau nu să recunoaștem, noi ăștia care o citim suntem cam loviți cu leuca în cap și stau și mă-ntreb cum de-am rezistat fără Zilele Amanților și Nopțile amanților până la vârsta asta?".
Foto: Radu Bădoiu.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
amantii
corina ozon
ozon renuntarea
pana cand ma voi vindeca de tine
tentatii
