Antonella Lercă, activistă cunoscută pentru apărarea drepturilor persoanelor trans, a reacționat vehement, denunțând actul ca pe un caz flagrant de discriminare și transfobie într-un interviu exclusiv pentru DCNews.

„Femeile trans sunt femei, indiferent dacă oamenilor le place sau nu. Putem avea păreri despre mâncare, haine și alte lucruri, dar nu putem avea păreri despre identitatea de gen”, a declarat Antonella. Ea a subliniat că Roxanne Tickle, care a fost exclusă din aplicație, a trecut printr-o operație de schimbare de sex, având acum organe genitale feminine. „Nu poate nimeni să spună că nu e femeie”, a adăugat ea, subliniind că excluderea sa nu este doar nedreaptă, ci și profund ofensatoare.

Antonella spune că fondatoarea aplicației, Sally Grover, s-a oprit la „standarde de frumusețe” în decizia sa de a o exclude pe Roxanne. „Roxanne a fost blocată din cauza asta, că Grover s-a oprit la aspectul ei. Este o transfobă convinsă, din câte am văzut, m-am documentat și are numai mesaje anti-trans”, a afirmat Antonella, referindu-se la istoricul public al lui Grover, care include o serie de declarații și acțiuni considerate anti-trans de către comunitate.

În urma deciziei instanței de a recunoaște discriminarea indirectă, dar nu și discriminarea pe baza identității de gen, Antonella Lercă și-a exprimat totuși o oarecare satisfacție, menționând că „măcar au făcut dreptate în cele din urmă”. Ea a criticat faptul că nu au fost solicitate documente care să ateste identitatea de gen a Roxannei, ci doar s-a bazat pe aspectul ei fizic, evidențiind clar intenția fondatoarei.

FOTO: Agerpres (Sally Grover, fondatoarea aplicației)

„Când a auzit că Roxanne a câștigat cazul, Grover a zis: Lupta pentru drepturile femeilor continuă. În primul rând, cine a trimis-o pe ea să fie avocata sau reprezentanta femeilor? Sunt persoane de sex feminin care nu se regăsesc în povestea sau mesajul ei și nici în atitudinea dânsei. Nu poți lupta pentru femei când te oprești la standarde de frumusețe. Păi cu femeile over-sized ce facem? Sau cu femeile care sunt nearanjate? Care sunt criteriile ei pentru a fi femeie?”, a întrebat retoric Antonella, subliniind că Grover exclude nu doar femeile trans, ci și pe cele care nu se încadrează în standardele ei restrictive de feminitate.

Antonella a comparat-o pe Grover cu J.K. Rowling, scriitoarea britanică cunoscută pentru pozițiile sale controversate, spunând: „Este o propagandistă anti-trans la fel ca J.K. Rowling. Mai nou, Rowling își șterge toate tweet-urile de când cu povestea cu Imane de la Jocuri.”

Cazul Roxannei Tickle a devenit un simbol al luptei împotriva discriminării în mediul online și nu numai. Antonella Lercă a evidențiat că această decizie are un impact pozitiv și în România, oferind speranță persoanelor trans că pot câștiga luptele împotriva discriminării, chiar și atunci când aceasta vine din partea unor platforme mari de internet.

„Este un act grav de discriminare, vorbim, totuși, de o aplicație socială. O aplicație care ar trebui să unească femeile, nu să le despartă. Ea, practic, își selectează clientela, fiind privilegiată de faptul că ea este fondatoarea. Ori aplicația e pentru toate femeile, ori deloc”, a continuat ea, criticând politicile de excludere ale aplicației.

Întrebată despre impactul acestei victorii asupra comunității trans, Antonella a răspuns: „Aplaudăm, în primul rând, decizia și victoria clară. Le-am dat peste nas – dacă putem spune așa. E momentul ca toți cetățenii, toate persoanele, să aibă drepturi egale, indiferent de religie, etnie, sex și așa mai departe. În momentul în care faci o aplicație pentru femei, accepți orice femeie.”

În încheiere, Antonella Lercă a subliniat necesitatea de a deconstrui standardele de frumusețe impuse de societate, care afectează în mod special femeile trans. „Standardele de frumusețe create de către societate asupra femeilor se reflectă foarte mult în comunitatea trans. Femeile trans care nu se încadrează în standardele de `feminitate` sunt excluse din zona și din spațiile femeilor. Femeile trans sunt femei, indiferent de cum arată. Standardele de frumusețe trebuie deconstruite, pentru că avem un întreg sistem care ne opresează, cel patriarhat. Trebuie să punem stop acestor discriminări pe baza standardelor de frumusețe.

În România, dacă am fi câștigat noi, ar fi sărit Biserica în sus, ar fi fost o palmă peste față pentru reprezentanții cultului ortodox. Pe de altă parte, decizia are ecou și în România, unul pozitiv, și dă speranță persoanelor trans că putem câștiga împotriva giganților internetului din ziua de azi. Dă încredere comunității că are acces la justiție în mod egal.

Chiar și eu m-am confruntat cu acest lucru, am fost exclusă de pe Tinder. Ar fi trebuit să deschid un proces, însă nu mi-am bătut capul chiar dacă avem în mod clar câștig de cauză. M-au exclus pe motiv că pozele mele de femeie nu coincid cu sexul din buletin și nici cu poza de pe document”, a spus ea, chemând la acțiune împotriva discriminării și excluderii în toate formele sale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News