Totul a plecat de la o afirmaţie a lui Val Vâlcu, care a spus că liderii europeni îşi exercită influenţa la Bruxelles asupra Uniunii Europene, deşi voturile lor sunt câştigate în câte o ţară, şi în acest sens poate că ar fi mai bine ca fiecare cetăţean european să voteze pentru o conducere a UE. 

Iată mai jos dialogul dintre cei doi. 

Val Vâlcu: Liderii îşi câştigă voturile în ţara lor şi influenţa o exercită la Bruxelles. Alte ţări se simt nedreptăţite. Ar fi mai bine dacă s-ar alege preşedintele Europei, sau Guvernul? Să fie alegeri şi la Dorohoi, să zicem, aşa cum cetăţeanul din Oklahoma gară votează pentru preşedintele SUA. Are un cuvânt de spus. 

Andrei Ţăranu: Da, dar vedeţi, în 2005, când s-a făcut referendum pentru Constituţia Europeană, au fost două naţiuni, Franţa şi Olanda, care s-au opus unei federalizări europene. E de văzut dacă acum, mai ales, cu noile tensiuni care există după Brexit, am putea reveni la o federalizare mai mare.

Val Vâlcu: Părerea mea este că tensiunile vin tocmai din cauza asta!. 

Andrei Ţăranu: Da, a lipsei de federalizare, sunt de acord. Dar aici, din nou, ne putem întoarce la politicile de îndreptăţire. Sunt societăţi bogate care nu vor să împartă cu cei consideraţi săraci ceea ce consideră că ar fi beneficiile lor naturale. Olanda nu ar vrea să împartă cu românii sau bulgarii PIB-ul lor.

Val Vâlcu: Dar piaţa ar vrea să o împartă, nu? Piaţa e liberă, dar trebuie văzut cum se face. Pentru că la un moment dat roboţii vor construi tot. Faptul că ai acces la o piaţă ar putea să furnizeze impozitele!

Andrei Ţăranu: Să ne gândim că roboţii ăia, în mod sigur, vor fi construiţi la Eindhoven şi nu la Sascut sau Dorohoi!

Val Vâlcu: Multă vreme, resursele s-au împărţit în funcţie de munca depusă. Ori munca nu va mai avea nicio relevanţă în acel moment.

Andrei Ţăranu: Să aşteptăm acel moment. Încă nu am ajuns acolo. Am citit despre post-muncă, încă mai e mult până când piaţa muncii se va putea revoluţiona. Probabil în 20 de ani vom asista la o revoluţie, probabil asemănătoare cu revoluţia industrială din secolul XVIII. Dar aceasta nu va fi o revoluţie naturală. Deja se planifică oarecum perioada de post-muncă. Se pleacă de la premiza că şi speranţa de viaţă creşte, aşa că ar trebui să muncim pe o perioadă mai lungă. Sistemul de pensii nu este încă construit pentru perioada de post-muncă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News