Joi, în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a prezentat direcțiile politice majore pentru noul său mandat de președinte al Comisiei Europene. În centrul discursului său a fost viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, subliniind că fondurile europene vor fi condiționate de reforme.

Pentru România, schimbările propuse de von der Leyen vor avea implicații semnificative începând cu bugetul multianual al UE 2028-2034. Dacă fondurile de coeziune vor fi înlocuite sau condiționate similar celor din PNRR, acest lucru va impune schimbări majore în dezvoltarea economică a țării noastre. Reformele fiscale și economice vor deveni cruciale pentru a asigura accesul la finanțările europene necesare reducerii decalajelor economice față de restul Europei.

Această poziție reflectă dezbaterea actuală de la Bruxelles privind condiționarea fondurilor de coeziune de reforme fiscale și economice. Țările net donatoare doresc ca aceste fonduri să fie alocate doar dacă statele beneficiare implementează reforme similare celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe de altă parte, restul statelor membre preferă menținerea fondurilor necondiționate de astfel de reforme.

„Avem nevoie de o nouă abordare pentru un buget al UE modern și consolidat,” a declarat von der Leyen. Ea a anunțat că va propune un buget pe termen lung în 2025, concentrat pe prioritățile și obiectivele comune ale UE. „Vreau un buget bazat pe politici, nu pe programe. Un buget mai simplu, cu mai puține programe și un plan pentru fiecare țară care să lege reformele-cheie de investiții și să se concentreze pe promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.”

Von der Leyen a menționat, de asemenea, crearea unui Fond european pentru competitivitate și o mai bună utilizare a bugetului pentru a mobiliza finanțări naționale, private și instituționale suplimentare.

Un alt punct esențial al discursului a fost legarea fondurilor UE de respectarea statului de drept. „Respectul pentru statul de drept este o necesitate pentru fondurile UE. Vom stabili o legătură mai strânsă între recomandările din Raportul privind statul de drept și sprijinul financiar. Viitorul buget pe termen lung va include garanții solide privind statul de drept,” a subliniat von der Leyen. Ea a reamintit și de activarea Articolului 7 din Tratatul UE, prin care un stat poate fi privat de dreptul de vot dacă încalcă statul de drept.

Von der Leyen a subliniat și necesitatea unor „noi resurse proprii” pentru a asigura o finanțare suficientă și durabilă a priorităților comune ale UE. Aceste resurse ar urma să fie colectate la nivel național pentru a susține obiectivele comune ale Uniunii.

Impactul pentru țara noastră

Pentru România, care are încă de recuperat decalaje mari față de Vest, aceste propuneri au o importanță majoră. Dacă fondurile de coeziune vor fi condiționate de reforme, țara noastră va trebui să implementeze schimbări semnificative pentru a beneficia de finanțare europeană.

Fondurile de coeziune actuale nu sunt condiționate de reforme și nu pot fi pierdute decât în condiții extreme, cum ar fi nerespectarea statului de drept. În schimb, fondurile din PNRR sunt strict condiționate de îndeplinirea unor reforme și obiective prestabilite. Acestea pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire, așa cum s-a întâmplat deja în România.

Fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și de autoritățile locale, spre deosebire de fondurile PNRR, care sunt gestionate doar de guverne, ceea ce poate nemulțumi autoritățile regionale.

Fondurile de coeziune sunt destinate nevoilor specifice ale fiecărui stat membru, inclusiv pentru servicii de bază, pe când fondurile PNRR sunt direcționate către proiecte mari care răspund politicilor UE, precum creșterea competitivității economice și digitalizarea.

Pentru România, schimbările propuse de von der Leyen vor avea implicații semnificative începând cu bugetul multianual al UE 2028-2034. Dacă fondurile de coeziune vor fi înlocuite sau condiționate similar celor din PNRR, acest lucru va impune schimbări majore în dezvoltarea economică a țării noastre. Reformele fiscale și economice vor deveni cruciale pentru a asigura accesul la finanțările europene necesare reducerii decalajelor economice față de restul Europei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News