Ministrul Educaţiei a vorbit despre efectele creşterii valorii facturilor la energie asupra funcţionării unităţilor de învăţământ.

"Am atras atenţia şi în şedinţa de Guvern, trebuie privite cu prioritate şcolile, spitalele şi universităţile. Există riscuri de funcţionare dificilă din cauza unor costuri foarte mari ale utilităţilor. Am dat un exemplu, al unei universităţi în care costurile cu utilităţile erau 3 la sută din buget, iar acuma ajung să fie 15 la sută din buget. Soluţia e clară, plafonarea şi verificarea corectitudinii facturilor, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor legale. Acest lucru trebuie să îl facă şi primăriile în ceea ce priveşte şcolile din învăţământul preuniversitar", a declarat, luni seara, la Digi24, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei. 

"Există o regulă de plafonare, înţeleg că ea va fi clarificată, la nivelul Guvernului, mai bine. Există, de asemenea, şi o hotărâre de Guvern care este pe circuitul de avizare pentru creşterea costului standard per elev, destinat cheltuielilor materiale, însă aceste creşteri, deşi sunt importante, sunt mici în raport cu ceea ce înţeleg că înseamnă creşterea costului la energia electrică", a precizat ministrul Cîmpeanu.

Vezi şi: Cîmpeanu: Şcoala, afectată enorm de pandemie; există o explozie e fenomenului de bullying

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a precizat că şcoala a fost afectată în timpul pandemiei "enorm, înfricoşător de mult" şi că "pierderile educaţionale sunt foarte mari", greu de recuperat, necesitând perseverenţă şi implicare.

"Există o explozie a fenomenului de bullying în şcoli - extrem de grav. O spun psihologii, cei cu pregătire, cu competenţă în a se pronunţa asupra acestui subiect. Există, vedem bine, din păcate, doar în ultimele zile, o multiplicare a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Există - şi o spun iarăşi medicii - o multiplicare a afecţiunilor oftalmologice", a spus ministrul, la Prima Tv.

Cîmpeanu a adăugat că în această perioadă s-au adâncit inechităţile deja existente în sistemul românesc de învăţământ, dar că a crescut şi abandonul şcolar. Astfel, din 2015 până în 2019 s-a înregistrat o scădere a abandonului şcolar de la 18-19% la 15,3%. Însă, în 2020, abandonul şcolar a crescut din nou la 15,6%, atingând în mediul rural o valoare medie de 26%.

"Acestea sunt datele din 2020. Privesc cu mare îngrijorare către INS şi oricât de mult am spera să nu crească semnificativ aceste cifre deja îngrijorătoare (...) atunci când vom avea cifrele pentru anul 2021, mă tem că ele vor fi încă şi mai grave. Toate acestea sunt efecte asupra sistemului de educaţie, generate de pandemie. Este vorba de efecte negative care s-au suprapus peste problemele cronice deja existente în sistemul de învăţământ din România", a precizat el.

De asemenea, Cîmpeanu a atras atenţia asupra faptului că există studenţi care încheie al doilea an universitar, dar care nu au intrat încă într-un amfiteatru şi nu au participat la lucrări practice.

El a reamintit că la finalul lunii decembrie a fost adoptat un program naţional pentru reducerea abandonului şcolar.

Drept urmare, pe site-ul Ministerului Educaţiei a fost publicată deja o listă de 3.235 de şcoli cu vulnerabilitate din perspectiva abandonului şcolar, dar numărul acestora ar putea creşte până la 4.000. Dintre acestea, vor fi selectate 2.500 de unităţi de învăţământ care vor obţine o finanţare de până la 200.000 de euro, care va putea fi utilizată pentru: plata consilierilor şcolari, organizarea de tabere, achiziţionarea de echipamente sportive sau IT, acordarea de indemnizaţii de sprijin pentru elevi, oferirea de hrană, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News