De la începutul pandemiei în 2020 și până în august 2023, băncile românești au acordat credite noi însumând peste 410 miliarde lei, cifră care reprezintă aproape 29% din Produsul Intern Brut al României pentru anul 2022. Creșterea de 825% față de soldul creditului neguvernamental la sfârșitul lunii august 2023 demonstrează o adaptare eficientă la schimbările rapide din economie, reflectând o viziune strategică și o adaptare eficientă la noile realități economice și sociale.

Această performanță remarcabilă se datorează parțial unei schimbări în profilurile debitorilor români, așa cum relevă studiul "Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor" realizat de IRES pentru Asociația Română a Băncilor. Studiul menționat a identificat trei categorii principale de consumatori bancari: hiper-utilizatorii, utilizatorii de credite de nevoi personale și utilizatorii de credit ipotecar.

Hiper-utilizatorii de produse bancare, care reprezintă 46,9% din consumatori, sunt în mare parte bărbați din mediul urban, cu venituri lunare între 4.000 și 10.000 lei. Aceștia accesează frecvent credite de nevoi personale și sunt activi în utilizarea serviciilor digitale bancare. Grupul se caracterizează prin niveluri variate de educație, dar cu o înclinare spre digitalizare și o preferință pentru soluții bancare moderne, inclusiv pentru credite rapide aprobate 100% online.

Pe de altă parte, utilizatorii de credite de nevoi personale, care constituie 37,7% din total, sunt mai ales bărbați din mediul rural, cu niveluri de educație elementare sau medii. Majoritatea acestor debitori accesează împrumuturi sub 10.000 euro și au un profil de risc moderat. Acest segment se confruntă cu provocări în gestionarea eficientă a finanțelor personale, iar multe dintre aceste cazuri necesită un suport bancar suplimentar pentru a înțelege mai bine opțiunile de creditare.

Utilizatorii de credit ipotecar, reprezentând 15,4% din total, sunt predominant bărbați din mediul urban, cu studii superioare și venituri peste 4.000 lei. Acest segment demonstrează o capacitate excelentă de plată și o preferință marcantă pentru soluții bancare digitale. Clienții din această categorie sunt adesea implicați în achiziții majore, cum ar fi achiziția sau renovarea proprietăților, și au un profil de risc scăzut.

Sectorul bancar, prin această diversitate de clienți și nevoi, a fost un pilon de susținere esențial pentru economia României în timpul pandemiei, băncile jucând un rol activ în stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, cu un impact direct asupra vieții a milioane de debitori. Mai mult decât atât, grație finanțării strategice, au contribuit semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

Cu toate aceste realizări, rentabilitatea sectorului bancar a rămas totuși sub nivelul profitabilității companiilor nefinanciare, clasându-se pe locul 20 din 24 în topul sectoarelor economice din România în privința rentabilității capitalurilor. Acest aspect subliniază necesitatea unei analize continue a eficienței operaționale și a strategiilor de creștere pentru sectorul bancar.

Per total, în ciuda provocărilor pandemiei, sectorul bancar românesc a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, contribuind activ la dezvoltarea economică și la creșterea prosperității economice în România. Un element central în această evoluție a fost schimbarea profilului debitorilor români, care a generat un răspuns eficient și responsabil la nevoile acestora, într-un mediu economic aflat într-o continuă schimbare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News