Orașe precum Roma, Barcelona și Atena sunt tot mai nemulțumite de afluxul constant de turiști. În timp ce pandemia de Covid-19 a oferit o pauză binevenită localnicilor, acum turiștii problematici au revenit, generând frustrări în rândul rezidenților.

Atât de mare este nemulțumirea încât localnicii și activiștii din diverse orașe din Spania, Italia, Portugalia și Grecia au început să protesteze pe străzi, unii înarmați cu pistoale cu apă și autocolante care îi îndeamnă pe turiștii gălăgioși să plece acasă.

Protestatarii susțin că supraaglomerarea turistică crește prețurile locuințelor, accelerează gentrificarea și agravează criza deja existentă a apei. În orașele urbane afectate de secetă, cum ar fi Barcelona, turiștii consumă considerabil mai multă apă decât un locuitor obișnuit. În Sicilia, orașele afectate de lipsa apei au început chiar să respingă turiștii.

Guvernele, pe de altă parte, sunt mai puțin înclinate să implementeze măsuri durabile. Pentru multe țări din UE, în special din Europa de Sud, turismul este un pilon esențial al economiei: 11,3% din PIB pentru Croația și între 6 și 8% pentru Portugalia, Grecia, Spania și Italia, conform unei analize.

După ce pandemia a stopat aproape complet turismul timp de doi ani, oamenii au început să călătorească din nou, fenomenul fiind denumit „turism de răzbunare”, prin care își recuperează călătoriile ratate.

Parțial datorită turismului, economiile din Spania, Portugalia și Grecia, care anterior erau codașe în rândul economiilor mari din Europa, au depășit restul UE în 2023. În timp ce PIB-ul blocului european a crescut cu doar 0,5%, economiile Portugaliei, Greciei și Spaniei au înregistrat rate de creștere de peste 2%.

Temperaturi ridicate, tensiuni în creștere

La sfârșitul lunii iulie, aproximativ 20.000 de activiști anti-turism s-au adunat în Palma de Mallorca, cerând o schimbare a modelului de turism care, susțin ei, dăunează Insulelor Baleare, al căror principal grup de insule include Mallorca, Menorca și Ibiza. În 2023, numărul total de turiști pe aceste insule a ajuns la 14,4 milioane, o cifră copleșitoare pentru insulele care au o populație totală de aproximativ 1,2 milioane de locuitori pe tot parcursul anului.

La Barcelona, activiștii au stropit turiștii cu pistoale cu apă în cadrul unui protest de mai mică amploare. Ministrul turismului din Spania a condamnat această acțiune, declarând că nu reprezintă cultura ospitalității din țară. În străzile și spațiile publice din Spania, autocolante și graffiti-uri referitoare la „guiris”, un termen colocvial ușor peiorativ pentru turiștii care nu respectă legile și cultura locală, au devenit tot mai frecvente.

Proteste anti-turism similare au avut loc în această vară în orașe din întreaga Spanie, inclusiv Madrid, Malaga, Granada și Alicante. În afara Spaniei, destinații turistice precum Portugalia, Italia și Grecia au fost, de asemenea, martore la diverse forme de protest.

O problemă mai mare decât interdicțiile de selfie-uri

Orașele au încercat să combată supraaglomerarea turistică prin amenzi, taxe și interdicții – cu grade variabile de succes. Unele au implementat reguli mai mici pentru a descuraja turiștii: interzicerea selfie-urilor în anumite zone ale orașului italian Portofino, interzicerea șederii pe treptele spaniole din Roma, interzicerea navelor de croazieră mari în Dubrovnik, Croația, sau Santorini, Grecia, și interzicerea șlapilor în Cinque Terre.

La Veneția, autoritățile au introdus o taxă simbolică de intrare de 5 euro pentru a limita numărul de turiști. Totuși, această măsură a avut efectul opus, provocând și mai multe proteste din partea localnicilor, care au susținut că orașul lor a fost transformat într-un parc tematic.

Unele orașe mizează pe măsuri mai ample: primarul din Barcelona a anunțat în iunie că orașul va închide până în 2028 închirierile de apartamente pe termen scurt către turiști, pentru a evita cea mai gravă criză a locuințelor din Europa. În ultimul deceniu, Insulele Canare, alături de orașe precum Berlin și Lisabona, au aprobat măsuri similare.

Conform Sandrei Carvão, director de informații de piață, politici și competitivitate la agenția de turism a Națiunilor Unite, o strategie de turism de succes trebuie să se concentreze pe echilibrul între impactul economic, social și de mediu și să ia în considerare cererea și capacitatea de suport a destinației (în funcție de dimensiunea orașului, infrastructură sau resurse). Carvão a citat Amsterdamul ca exemplu de oraș pe drumul cel bun pentru a controla turismul.

Orașul, care a câștigat reputația de capitala petrecerilor din Europa, a interzis fumatul de marijuana în districtul său roșu și a lansat o campanie de descurajare a vizitării, vizând tinerii britanici gălăgioși care vin doar pentru a petrece. Recent, Amsterdamul a anunțat, de asemenea, interzicerea construirii de noi hoteluri.

În contrast cu alte destinații care impun restricții călătorilor, unele au ales o abordare mai deschisă: Copenhaga oferă recompense pentru a încuraja comportamentul turistic prietenos cu mediul. Cei care merg cu bicicleta, folosesc transportul public sau colectează gunoaie în oraș pot câștiga de la o ceașcă de cafea gratuită până la intrarea gratuită la un muzeu.

„Strategia trebuie să fie un compus din trei aspecte. Ai nevoie de date privind mișcarea, guvernanța de a asculta activ rezidenții și a treia este o combinație de politici diferite”, a declarat Carvão.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News