Andrei Ţăranu: E motivul pentru care este nevoie de "specialişti" ca Barna în fonduri europene. Am fost forţaţi
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Florin Răvdan
WhatsApp
Sursa: Pexels
Sursa: Pexels
Profesorul Andrei Ţăranu, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Politice SNSPA, a explicat ce este euro-jargonul, limbajul oficial din documentele europene, dar şi de ce este atât de greu de înţeles până şi de cei care îl folosesc zilnic la Bruxelles. 

Întrebat de Val Vâlcu dacă cetăţenii de rând înţeleg cu greu acest limbaj pentru că sunt analfabeţi funcţional, Andrei Ţăranu a venit cu explicaţii pentru români. 

"În cea mai mare măsură, sigur că suntem analfabeţi funcţional în euro-jargon, şi asta pentru că de foarte multă vreme la Bruxelles s-a dezvoltat un limbaj specific pe care, din nefericire, foarte mulţi eurocraţi şi l-au însuşit, dar nu l-au tradus în limbile naţionale. 

Încet, încet, a devenit un limbaj care se foloseşte aproape exclusiv în anumite cluburi europene şi care este foarte greu pentru cetăţenii simpli. Ceea ce s-a întâmplat la noi, la fel ca şi în Polonia, este următorul lucru: S-a tradus mot-a-mot, într-o limbă şi mai de lemn decât bruxeleza, o întreagă structură lingvistică, extrem de birocratică, cu foarte mulţi termeni de un fel de engleză, care nu se înţelege nici măcar de nativii care vorbesc engleză. 

Pentru fondurile europene, documentele au fost modificate şi remodificate în limbajul românesc, în ultimii 14 ani, încât la un moment dat nimeni  nu mai înţelege. E şi motivul pentru care am fost din nou forţaţi să avem aceşti 'specialişti' în fondurile europene, cum e dl Barna, care sunt un fel de hermeneuţi, un fel de interpreţi ai felului în care se pot prelua banii europeni şi folosiţi de beneficiar", a declarat Andrei Ţăranu la DC NEWS TV.

"Uneori, nici iniţiatorii nu mai înţeleg"

"O explicaţie este cea determinată de ceea ce înţelege computerul din anumite expresii. Există în softurile unor calculatoare nişte termeni specifici care trebuie să se lipească, astfel încât să dea validitate structurilor respective. Ca majoritatea termenilor din IT, nu sunt omeneşti, sunt de maşină. 

O parte dintre eurocraţi pot reproduce. Am foşti studenţi care lucrează la Bruxelles şi care vorbesc această bruxeleză foarte bine. E adevărat că unii dintre ei nu pot comunica cu alte persoane, pentru că sunt forţaţi să comunice doar între ei.  De aici derivă şi marea dificultate a politicienilor europeni de a comunica, nu doar a celor din România, pentru că se simt incapabili să intre în structurile interstiţiale ale comisiei, ale diverşilor funcţionare şi care, la rândul lor, fac diverse legi sau diverse propuneri care sunt transformate apoi în nişte structuri europene pe care iniţiatorii nu le mai înţeleg", a mai spus profesorul. 

Politicienii, comparaţi cu preoţii 

"Dacă e să reducem, să ne gândim cât înţelegem noi din limbajul administrativ românesc. Aici apare rolul politicienilor. Ei se transformă într-un fel de preoţi ai acestui limbaj preţios, încearcă să ne explice ce scrie în poveştile alea, cum înainte preoţii trebuiau să facă picturi pe pereţii bisericii ca să îi explice ţăranului analfabet ce scrie în Biblie", a concluzionat Andrei Ţăranu. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel