Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Etapele dezvoltării cognitive ale bebelușului. Semnalele de alarmă pe care părinții trebuie să le recunoască
FOTO: Freepik @user6344460
Ioana Georgescu, psihiatru/pediatru, a vorbit în cadrul emisiunii Părinți Prezenți despre semnalele de alarmă pe care părinții ar trebui să le recunoască la copiii lor.
"Semnal de alarmă ar fi dacă la vârsta de 3 luni, copilul nu poate să-și susțină capul, și dacă nu poate să urmărească cu privirea obiectele care îi sunt plasate în câmpul vizual de către părinte. Dacă nu-și dezvoltă un plâns care este specific pentru fiecare nevoie a sa.
La 6 luni este foarte important să se mențină în șezut singur, să înceapă să-l analizeze și să-i zâmbească părintelui. La 12 luni ar trebui să meargă singur sau măcar cu sprijin și să înceapă să spună cuvinte.
Punem copilul la TV pentru un moment de linişte?
Din păcate acesta este un obicei foarte neinspirat al părinților care de foarte multe ori nu le cumpără lor telefon sau tabletă, de fapt își cumpără ei libertatea. Este foarte important ca un copil să învețe din lumea reală, de ce? Pentru că el n-are mecanismele cognitive necesare ca să facă anumite asocieri.
Dacă bebelușul vede culoare roșu la televizor, nu înseamnă neapărat că o să recunoască culoarea roșu, ei nu au mecanismele cognitive necesare până la vârsta de 2 ani ca să poată transfera informația pe care o învață la televizor. Este foarte important să ne facem timp să stăm cu copiii, cam până la vârsta de 2 ani, pentru că este extrem de important", a explicat Ioana Georgescu, psihiatru/pediatru.
Iată câteva aspecte cheie legate de mecanismele cognitive ale copiilor:
Percepția: Copiii dezvoltă abilități de percepție încă de la o vârstă fragedă. Aceasta include recunoașterea formelor, culorilor, obiectelor și fețelor. Ei își dezvoltă abilitatea de a interpreta și a înțelege lumea înconjurătoare.
Atenția: Capacitatea de a menține și a dirija atenția este esențială pentru învățare. La început, copiii pot avea o atenție scurtă, dar aceasta se dezvoltă în timp, permițându-le să se concentreze mai bine asupra activităților și informațiilor.
Memoria: De-a lungul copilăriei, capacitatea de a reține și recupera informații crește. Copiii își dezvoltă memoria senzorială, memoria de scurtă durată și, pe măsură ce cresc, memoria de lungă durată. Memoria de lucru, care implică reținerea temporară a informațiilor pentru a le utiliza în activități imediate, este, de asemenea, un aspect important.
Gândirea logică: Odată cu înaintarea în vârstă, copiii își dezvoltă abilități de gândire logică. Ei învață să facă conexiuni cauzale, să rezolve probleme și să aplice reguli și concepte logice în diferite situații.
Limba și comunicarea: Copiii trec prin etape distincte de dezvoltare a limbajului. Ei încep cu sunete și cuvinte simple, apoi dezvoltă vocabularul și gramatica. Comunicarea devine tot mai complexă pe măsură ce copiii învață să utilizeze limbajul pentru a exprima idei, sentimente și nevoi.
Abilități sociale și emoționale: Mecanismele cognitive includ și dezvoltarea abilităților sociale și emoționale. Copiii învață să recunoască și să interpreteze emoțiile altora, să dezvolte empatie și să înțeleagă regulile sociale.
Rezolvarea problemelor: Pe măsură ce se dezvoltă, copiii devin capabili să abordeze și să rezolve probleme tot mai complexe. Aceasta implică utilizarea creativă a gândirii pentru a găsi soluții la provocări diverse.
Este important de subliniat că aceste mecanisme cognitive se dezvoltă diferit în funcție de vârstă și experiență, iar fiecare copil are propriul său ritm de dezvoltare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
