Preşedintele estoni Alar Karris şi omologul său leton, Edgars Rinkevics au subliniat la Tallinn, respectiv la Riga semnificaţia simbolică, politică şi legală a evenimentelor de acum trei decenii. Ambii şefi de stat au subliniat că dacă trupele ruseşti nu s-ar fi retras, cele două state baltice nu ar fi putut adera în 2004 la Uniunea Europeană şi la NATO.

Cei doi au făcut observaţiile respective la întâlniri cu unii dintre cei implicaţi în negocierile cu Rusia privind retragerea.

Conform martorilor oculari, tratativele respective cu Moscova au fost dificile şi prelungite; au intervenit şi puteri occidentale, inclusiv Germania.

S-au recunoscut rolurile importante şi clarviziunea preşedinţilor de atunci - Lennart Meri în Estonia, respectiv Guntis Ulmanis în Letonia - care au negociat cu omologul lor rus Boris Elţin.

Ulmanis, care a fost şef de stat din 1991 până în 1999, a declarat sâmbătă agenţiei dpa că "psihologic, militar, economic, din toate punctele de vedere, acesta este unul din cele mai importante evenimente din perioada postbelică, dacă nu cel mai important, în statele baltice". "Nimic n-ar fi putut fi mai important. În timpul celor două mandate prezidenţiale ale mele, m-am gândit practic numai la această problemă şi am acţionat pentru reducerea influenţei Rusiei în Letonia", a adăugat el.

Forţele armate sovietice, apoi ruseşti au fost prezente în republicile baltice - anexate prima oară de Uniunea Sovietică în 1940, în urma pactului Ribbentrop-Molotov cu Germania nazistă, şi din nou după sfârşitul celui de-al doilea război mondial - timp de peste o jumătate de secol. Lituania a reuşit să scape de prezenţa lor cu un an mai devreme decât Letonia şi Estonia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News