Aceasta a analizat jocurile de imagine ale Turciei, din ultima perioadă.

„Cred că Turcia încearcă să joace un rol mai ambițios, atât în regiunea Mării Negre, cât și în Orientul Mijlociu și este normal să facă asta, să nu uităm totuși că sunt descendenții unui imperiu și atunci când, la un moment dat, în istoria ta, ai cunoscut acest statut de jucător regional, probabil că îți dorești să mai faci acest lucru.

Da, Turcia a șocat cu niște condiții, deoarece au niște probleme cu kurzii. Din punctul lor de vedere și din informațiile pe care ei le aveau, existau elemente kurde mai ales în Suedia și au vrut să primească clarificări cu privire la modul în care statul suedez interacționează cu aceste entități. Dacă vă uitați și în toată desfășurarea de după invadarea Ucrainei, (n.r. Turcia) încearcă să joace acest rol de portiță cu Federația Rusă, nu neapărat de actor neutru pentru că sunt în cadrul NATO, participă la decizii, și-au asumat deciziile. 

Este și normal pentru că trebuie să existe pe undeva un dialog și cu Federația Rusă, nu ne dorim ca acest război să continue la nesfârșit. Cred că îngrijorarea lor cu privire la grupările kurde a fost una reală. Au primit garanții de la Suedia și de la Finlanda că dorințele lor vor fi îndeplinite, cu implicarea majoră a lui Jens Stoltenberg, pentru că secretarul general al NATO a jucat un rol important în aceste negocieri și nu a renunțat până în ultima clipă. Nu pot să mă pronunț dacă cererile Turciei au fost valide sau nu, dar cred că au fost serioase.”

Ana Cătăuță: Majoritatea românilor consideră că relația transatlantică este bună. Ce ne-am fi făcut acum fără NATO? România vrea să extindă parteneriatul strategic

Întrebată de Val Vâlcu de ce este necesar un astfel de grup, Ana Cătăuță a răspuns:

„Majoritatea românilor consideră că relația transatlantică este bună, dar nu de asta a fost creat acest grup de prietenie din care fac parte, ci pentru a întări relațiile bilaterale la nivel de parlamente, între Parlamentul României și Congresul SUA. În acești 25 de ani de parteneriat strategic, pe care îi aniversăm, s-au dezvoltat foarte mult anumite dimensiuni, cum ar fi cea de securitate, ceea ce este extraordinar.

Însă, este nevoie de o colaborare mai intensă la nivel de parlamente și de foruri legislative, pentru că deciziile majore de investiții pe care companiile americane, care au și bani de la bugetul de stat, se iau prin Appropriations Committee, din Camera Reprezentanților și din Senat. Nu numai asta, dar sunt foarte multe proiecte și este nevoie de o întărire a relațiilor dintre parlamentul nostru și Congresul American.

Câteodată stau și mă gândesc ce ar fi însemnat ca România să nu fie astăzi în NATO și cât de speriați am fi fost cu toții, iar pe lângă toate crizele cu care se confruntă societatea, să mai fi fost și o criză de securitate care să planeze asupra noastră.

De multe ori, mecanismele acestea sunt greoaie. Ca să simplific, atunci când vrei să atragi investiții străine, ca țară, trebuie să ai o reputație bună. Nici noi, ca oameni, nu ne investim banii în proiecte care nu au o reputație bună. Reputația bună se construiește în timp, comunicând cu partenerii americani, cu partenerii europeni, cu partenerii asiatici și toate lucrurile acestea conduc la prosperitatea țării. 

Da, obiectivele sunt pe termen mediu și lung, nu se întâmplă lucrurile peste noapte, dar este extrem de important să avem acest dialog continuu cu colegii noștri americani. Dacă spuneam că dimensiunea de securitate a parteneriatului este una stabilă și puternică, a venit momentul să insistăm mai mult pe dimensiunea economică. Asta înseamnă mai multe investiții americane atrase în România, dar și poate mai multe companii Românești care să meargă în piața din Statele Unite. Dau aici celebrul exemplu UIPath, dar mai sunt și alte exemple, precum BitDefender.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News