Data actualizării:
Data publicării:

Emmanuel Macron se întâlnește cu prim-ministrul și comandantul-şef al armatei Libanului

Autor: Sonia Baciu | Categorie: Stiri
WhatsApp
Foto: Agerpres
Foto: Agerpres

Președintele Franței, premierul Libanului și șeful statui major libanez vor avea o întâlnire, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Emmanuel Macron, președintele Franței, îi va primi, vineri, pe Najib Mikati, premierul Libanului, și pe Joseph Aoun, comandantul-șef al armatei libaneze. Întâlnirea la nivel înalt are loc în contextul unor puternice tensiuni interne și regionale, potrivit unui anunț făcut de Palatul Elysee, informează AFP, scrie Agerpres.

Astfel, în timp ce Libanul este cufundat într-o criză politică majoră și este amenințat de riscurile unei escaladări în Orientul Mijlociu după atacul Iranului asupra Israelului, premierul Mikati este așteptat în jurul prânzului la Palatul Elysee, a precizat biroul său de presă. De asemenea, șeful statului major libanez va fi prezent la Palatul Elysee, însă Administrația Prezidențială nu a făcut alte precizări.

Parlamentul Libanului, între Hezbollah și adversarii mișcării islamiste

Armata joacă un rol crucial în menținerea stabilități în Liban. Generalul Aoun are relații bune cu majoritatea partidelor și este uneori citat ca o soluție la criza politică ce zguduie această țară.

De la încheierea mandatului președintelui Michel Aoun (fără legături de familie cu Joseph Aoun), pe 31 octombrie 2022, deputații libanezi nu au reușit să ajungă la o înțelegere pentru a desemna un succesor, Parlamentul fiind divizat între tabăra mișcării islamiste pro-iraniene Hezbollah și adversarii săi.

Najib Mikati, în fruntea unui guvern demisionar cu puteri reduse, conduce de facto Libanul, care se teme să nu fie angrenat într-un conflict de mare amploare cu Israelul.

Franța, în căutarea unor soluții pentru Liban

Din 2020, Franța, fostă putere mandatară, s-a implicat în căutarea unei soluții pentru această țară, pradă unor blocaje politice recurente și în plină prăbușire economică, fără a reuși să depășească divergențele între părți.

Președintele Macron, după ce a încercat de două ori să facă să se miște lucrurile deplasându-se el însuși la Beirut, a încredințat în 2023 o misiune în acest sens fostului său ministru de externe Jean-Yves Le Drian.

De la începutul conflictului din Fâșia Gaza, pe 7 octombrie, Libanul este în mod regulat scena unor schimburi de tiruri între Hezbollah și Israel.

Situația s-a agravat și mai mult după atacul iranian împotriva teritoriului israelian, întreprins cu peste 350 de drone și rachete, în timpul nopții de sâmbătă spre duminică, generând temeri privind o nouă escaladare regională.

Israelul a anunțat că își rezervă ”dreptul de a se apăra”, însă nu a oferit nicio informație asupra mijloacelor, datei și țintelor unei posibile operațiuni.

Un comandant local al Hezbollah a fost ucis marți în sudul Libanului de către armata israeliană, care a întreprins o serie de bombardamente, puternica formațiune susținută de Iran revendicând la rândul său atacuri în nordul Israelului.

Libanul trebuie de asemenea să gestioneze prezența pe teritoriul său a două milioane de sirieni care au fugit de războiul civil din țara lor, cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din lume.

Citește și: Emmanuel Macron: UE are datoria să extindă sancțiunile împotriva Iranului

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel