"În momentul în care el s-a dus la Viena și a fost internat într-un sanatoriu și ăia, după o lună de tratament nu au găsit pentru ce fusese trimis, cu același tip de suferință.Și, după o lună, s-a întors acasă. A intrat din nou la Timpul, a început să scrie... Ei au constatat că nu putea să iasă decât de sub condeiul lui material de nivelul respectiv și a intrat din nou în mișcările intestine care i-au agravat starea. Atitudinea lui era foarte verticală.(...) Era suspectat încă din tinerețe. Austriecii nu îl înghițeau. Așa zisa nebunie este o stare neuro-psihologică care a fost agravată de combinația dintre stilului de viață, epuizarea și tratamentul urmat. Un caz de malpraxis cum s-ar zice azi. Creierul lui a fost lăsat pe un pervaz să îl mănânce o pisică și nu s-a făcut un buletin de constatare, dincolo de faptul că avea un creier de 2,3-2,4 kilograme care s-a mai găsit doar la Schiller (n.red. - Poetul Friedrich von Schiller) și încă câțiva", a precizat Adrian George Săhlean.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News