Fostul preşedinte Emil Constantinescu a semnat, miercuri, în cartea de condoleanţe deschisă în memoria Reginei Elisabeta a II-a la reşedinţa ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

"În aceste momente, când popoarele Regatului Unit îşi însoţesc Regina pe ultimul drum, aduc omagiul meu personalităţii sale excepţionale. Îmi amintesc cu emoţie primirea la Palatul Buckingham, împreună cu soţia mea, în februarie 2000, în cadrul vizitei de stat în Marea Britanie, pentru a-mi decerna Ordinul Saint Michael and Saint George, în grad de Mare Cruce şi căldura cu care mi s-a adresat. Majestatea Sa Elisabeta a II-a şi-a subordonat din tinereţe viaţa datoriei de regină şi şi-a transformat misiunea în destin istoric. Este un model de inspiraţie pentru şefii de stat care vor îndeplini această demnitate în viitoarele decenii. În personalitatea Reginei am găsit reunite măreţia şi simplitatea, transferate în comportamentul social prin respectul legii şi al cetăţeanului deopotrivă, care au făcut din monarhia constituţională britanică sub coroana Majestăţii Sale Elisabeta a II-a un model superior de democraţie", a transmis Emil Constantinescu, potrivit unui comunicat transmis Agerpres.

În cartea de condoleanţe au mai semnat mesaje în memoria Reginei, în ultimele zile, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

De ce va fi sigilat și ascuns într-un seif pentru 90 de ani testamentul reginei Elisabeta a II-a

Testamentul Reginei Elisabeta a II-a, în cazul în care ar putea fi văzut de public, ar oferi informaţii despre averea suveranei britanice, însă, spre deosebire de actele asemănătoare ale cetăţenilor britanici obişnuiţi, testamentul va fi sigilat și încuiat într-un seif pentru cel puţin 90 de ani, relatează Reuters, conform Agerpres. Primul membru al familiei al cărui testament a fost sigilat de Curte a fost Prinţul Francis de Teck, fratele mai tânăr al reginei Mary, care a murit în 1910. Testamentul acestuia face parte din cele peste 30 păstrate într-un seif aflat într-un loc secret din Londra, sub îngrijirea unui magistrat. 

Conform convenției, după moartea unui membru de rang înalt al familiei regale, executorul testamentar cere Secției pentru Familie a Înaltei Curți din Londra sigilarea testamentului. Magistrații care s-au succedat în această funcție au aprobat întotdeauna solicitarea. Aceste amănunte au fost făcute publice abia după moartea, în luna aprilie a anului 2021, a Prințului Philip, soțul suveranei britanice, când îndatorirea aplicării sigiliului i-a revenit judecătorului Andrew McFarlane.  Judecătorul a decis că testamentul trebuie sigilat, însă a hotărât, de asemenea, să ofere publicului o explicație a acestei proceduri. 

„Gradul de publicitate pe care publicarea l-ar atrage probabil ar fi foarte extins şi contrar obiectivului de păstrare a demnităţii suveranei”, a menționat el, afirmând că acest lucru este necesar ca monarhul să-şi realizeze rolul constituţional (citește AICI).  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News