Kazahstanul a înlocuit Rusia în furnizarea de cărbune către Europa. Din ianuarie până în mai, republica a trimis 1,5 milioane de tone în statele UE, adică de două ori mai mult decât în ​​întregul an 2021.

În ianuarie și februarie, Nur-Sultan a vândut către UE între 140-200 de mii de tone de cărbune, iar după începutul războiului din Ucraina, aceste cifre au crescut la 300-400 de mii. Pentru comparație: în aprilie și mai 2021, Kazahstanul a furnizat europenilor nu mai mult de 70.000 de tone, scrie Moscow Times.

În viitor, republica poate crește semnificativ volumul livrărilor către Europa, care va renunța la resursele rusești în august. Cărbunele kazah este potrivit pentru termocentralele europene ca calitate, iar Elveția a fost unul dintre principalii cumpărători (4,8 milioane de tone anul trecut).

În același timp, țara își exportă resursele energetice prin teritoriul Federației Ruse, ceea ce poate deveni o problemă. Moscova a încercat deja să interzică tranzitul petrolului kazah după ce președintele Republicii, Kassym-Iomart Tokayev, în timpul discursului său la SPIEF în prezența lui Vladimir Putin, a criticat activitățile propagandiștilor ruși și a refuzat să recunoască independența „LDNR”.

În plus, din cauza sancțiunilor europene, pot apărea dificultăți cu transportul cărbunelui de către căile ferate rusești. Kazahstanul ar putea dezvolta portul Aktau de la Marea Caspică și ar putea exporta prin Azerbaidjan și Georgia, dar acest lucru va necesita timp și bani, a declarat Boris Krasnozhenov, director de cercetare analitică la Alfa-Bank.

Embargoul UE privind achiziționarea de cărbune rusesc va intra în vigoare în august. Ca surse alternative, pe lângă Kazahstan, țările europene iau în considerare Indonezia, Australia, Columbia, Tanzania, Nigeria și Africa de Sud.

De ce nu exploatăm zăcământul de la Caragele în contextul crizei energetice. E deja caz de securitate națională

În contextul crizei energetice, subiectul zăcământului de gaze descoperit încă din 2017, la Caragele, judeţul Buzău, a ajuns din nou în discuţie. Imediat după descoperirea zăcământului, se vorbea despre asigurarea independenţei energetice a României.

Deputatul PSD Radu Popa, care a „țipat” în Parlamentul României cu privire la acest subiect, a lansat mai multe întrebări cheie.

„Noi avem probleme structurale în sistemul energetic național. Toată lumea discută ce facem la iarnă, ce facem peste două ierni, noi nu avem problema aceasta, pentru că 80 la sută din consumul de energie îl asigurăm din producție internă”, a spus deputatul PSD Radu Popa la DCNews.

„Deci trebuie să reducem 20 la sută, un pulover în plus la iarnă”, a spus Val Vâlcu. „Nu vom avea nevoie de el, dacă luăm câteva măsuri urgente”, a zis deputatul Radu Popa, explicând ulterior: „Avem două, trei zăcăminte, un on shore de data aceasta, asta înseamnă că băgăm o țeavă la 3.000 de metri în pământ și scoatem gazul și ajunge până la iarnă. Încă mai putem, suntem în iulie.”

„Am țipat atât de mult în Parlamentul României cu zăcământul de la Caragele că m-am săturat și eu. Toată lumea zicea că sunt nebun. Am intrat la guvernare și nu au mai avut ce să facă și au înfruntat discuția. Pentru cei mai puțin familiarizați, vă spun că zăcământul de la Caragele se află la 3.200 de metri adâncime. E foarte puțin! Gândiți-vă că cel din Marea Neagră e la peste 10.000 de metri. Deci, are un cost mult mai mic de operare, tehnologia prin care se extrage gazul este la dispoziția Romgaz, spre deosebire de tehnologia din Marea Neagră unde trebuie să plătești licență, să ai know how. Sunt doar șapte companii din lume care au tehnologie de exploatare în Marea Neagră, noi am dat-o afară pe una. I-am dat și 1 miliard să plece, acum s-ar putea să ne rugăm, pe încă 1 miliard, să vină înapoi”, a spus Radu Popa.

Revenind la zăcământul de la Caragele, în 2017 statul român l-a descoperit, „este considerat cel mai mare zăcământ din Europa de gaz”. „În 2017, Romgaz a asumat să exploateze zăcământul. A montat 40 de sonde, dacă nu greșesc, și mai avea nevoie de încă 15. Costul total al investiției în exploatare era de 125 milioane euro. Din 2017 până în 2022, Romgaz a băgat doar 70 milioane euro. Pentru diferența de 55 milioane euro, România nu are gazul din off shore din Caragele. (...) Eu vă spun date din raportul de activitate al Romgaz”, a precizat Radu Popa.

„Vorbim de o problemă strategică, nu vorbim de justiția noastră care merge, nu merge, de Curtea de Conturi, de Parlamentul României, ci vorbim de o situație în care Europa este angajată într-un conflict, războiul gazului cu Rusia. Și astfel de dezertări ar trebui mult mai atent analizate”, a spus Val Vâlcu.

„Așa este. Sunt câteva întrebări la care eu nu am răspuns în ceea ce privește situația energetică din România. Prima întrebare este de ce nu exploatăm zăcământul de la Caragele? De ce ne concentrăm atât de tare pe plafonarea prețurilor la energie, în condițiile în care nu avem bani să asigurăm compensarea de preț?”, a transmis Radu Popa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News