În timp ce SUA, Australia, Marea Britanie și Canada au impus interdicții totale asupra achizițiilor de petrol din Rusia, blocul comunitar nu a reușit încă să cadă de acord asupra interdicției totale privind țițeiul rusesc.

Budapesta dovedește încă o dată că este calul troian al Rusiei în UE și a anunțat că nu va vota impunerea unui pachet de sancțiuni care să includă petrolul furnizat de Rusia.

În schimb, guvernul de la Budapesta ar fi de acord cu varianta embargoului doar asupra importurilor de petrol rusesc, care este transportat pe mare, nu prin conductă.

Dacă sancțiunile ar fi votate așa cum dorește Orban, atunci măsurile nu ar afecta aproape deloc Ungaria, întrucât țara vecină primește petrol rusesc în special prin conducta ”Prietenia” (”Drujba”), greul căzând pe statele care importă petrol rusesc, transportat pe mare.

Oficialii europeni confirmă și ei acest lucru și spun că orice plan de compromis înseamnă că ”un număr mic de state membre vor suporta greul impactului sancțiunilor energetice”, arată Politico.

Trebuie spus că, din totalul de peste 2 milioane de barili/zi importați de Europa, mai mult de jumătate din cantitate este transportată pe mare, ajungând în porturile din Olanda, Italia, Polonia, Belgia sau România.

 

”Erorile din trecut față de Ungaria duc la un impas și mai grav”

Politologul Cristian Pîrvulescu remarcă faptul că Ungaria forțează mâna Comisiei Europene și negociază dur pachetul de sancțiuni pentru a obține concesii în privința condiționalităților impuse de UE lui Orban în privința statului de drept.

”Ungaria este, de fapt, exemplul negativ al Uniunii Europene. Acolo statul suportă diferențele de preț (prețul la pompă este mai mic pentru cetățenii din Ungaria decât pentru cei aflați în tranzit - n.r.). Deci, Ungaria este într-o situație complicată. Probabil va fi, în final, presată să accepte acele sancțiuni. Acel compromis, de a fi embargo doar asupra transporturilor maritime, și nu asupra rețelelor terestre, nu este un adevărat embargo. Ar fi doar un compromis (...) Deci este o fisură importantă(...)

În orice caz, va fi o negociere dificilă și asta ne arată că acele erori, pe care europenii le-au făcut în relația cu Ungaria, pentru că nu au aplicat la momentul oportun sancțiunile în ceea ce privește statul de drept, duc la un impas și mai grav”, remarcă analistul politic.

Dependențele de petrol

Rusia exportă 43% din petrol în UE. Observăm că, deși Europa este cel mai mare cumpărător, petrolul rusesc reprezintă doar aproximativ 25% din consumul UE de petrol.

Totuși, Rusia a reușit să suplinească scăderea exporturilor în UE cu livrările înspre statele din Asia, în special către India, care cumpără petrol rusesc la preț cu discount.

Astfel, în luna aprilie, Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 43% din exporturile totale de petrol ale Rusiei. Cota este una în scădere, de la aproximativ 50%, cât reprezentau, la începutul anului, exporturile Rusiei în Uniune, arată Agenția Internațională pentru Energie, citată de Reuters.

Luna trecută, Rusia a exportat cu 620.000 barili/zi mai mult decât în martie, deoarece petrolul a fost redirecționat dinspre Statele Unite și Europa, în principal către India.

Cu toate acestea, Uniunea Europeană rămâne cea mai mare piață pentru exporturile de petrol rusești, arată AIE, în scădere cu doar 535.000 barili/zi (-20%) față de începutul anului. UE cumpără în continuare din Rusia aproximativ 2,2 milioane de barili de țiței în fiecare zi, arată Euronews. 

Despre suma imensă, primită Rusia de la UE, de la începutul invaziei, Citește mai departe pe Radio DCNews

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News