O opoziţie venită din întreg spectrul politic al Elveţiei va face totul pentru a face imposibilă semnarea de către guvernul acestei ţări a unui nou tratat cu Uniunea Europeană luna viitoare, scrie joi agenţia Reuters citând surse implicate în acest dosar.

Un eşec al semnării acordului pe care Bruxelles-ul îl doreşte de un deceniu şi care este negociat de patru ani ar arunca relaţiile Elveţiei cu cel mai mare partener comercial al ei într-o nouă eră glaciară, care ar putea perturba serios comerţul şi toate înţelegerile de securitate transfrontaliere.

Guvernul de la Berna probabil va transmite Bruxelles-ului că prea multe capitole rămân neclarificate pentru a putea încheia un tratat acum, când acest guvern se confruntă cu o campanie de extremă-dreapta care, în perspectiva unui referendum ce se va desfăşura anul viitor, pledează pentru încetarea libertăţii de circulaţie a lucrătorilor veniţi din statele UE. O confruntare ce este descrisă drept un moment Brexit al Elveţiei.

Cu un tratat aflat în prezent în impas, Comisia Europeană a ameninţat că nu va prelungi dincolo de jumătatea anului în curs recunoaşterea regulilor Bursei elveţiene care permit investitorilor europeni să facă tranzacţii cu acţiuni în Elveţia.

Pericolele eşecului încheierii acordului cu UE sunt clare, dar acesta este un preţ pe care liderii elveţieni par dispuşi să-l plătească.

În guvernul federal format din şapte membri, proveniţi din patru partide, numai ministrul de externe Ignazio Cassis şi liberalii susţinători ai mediului de afaceri sprijină activ acordul cu UE, afirmă un oficial membru al unuia din partidele de coaliţie.

Acordul cu UE ar însemna pentru Elveţia să adopte regulile pieţei unice europene şi să acorde cetăţenilor statelor EU stabiliţi în această ţară aceleaşi drepturi pe care ei le au în ţările lor.

Opoziţia faţă de un asemenea acord este exprimată de partide cu orientări diferite, de la Partidul Poporului Elveţian, formaţiune naţionalistă de dreapta care descrie acest acord drept o încălcare inacceptabilă a suveranităţii naţionale, până la Partidul Social-Democrat, de centru stânga, care respinge relaxarea normelor Elveţiei ce protejează salariile foarte mari din această ţară în faţa concurenţei lucrătorilor trans-frontalieri.

Guvernul de la Berna se află la sfârşitul câtorva luni de consultări cu actorii interni şi luna viitoare trebuie să dea Bruxelles-ului un răspuns. Mesajul probabil va fi că Elveţia încă are în vedere acest tratat, dar prioritatea ei acum este să unească forţele interne şi să combată campania care cere încetarea libertăţii de circulaţie pentru lucrătorii comunitari.

Un asemenea mesaj însă nu ar fi de natură să mulţumească Uniunea Europeană, care aşteaptă un semnal clar că guvernul de la Berna acceptă textul acordului şi va începe procesul de ratificare.

Într-o declaraţie acordată postului elveţian SRF TV, secretarul general al Comisiei Europene, Martin Selmayr, a exclus o renegociere a tratatului, în timp ce un purtător de cuvânt al guvernului elveţian a spus doar că executivul de la Berna va comunica cu regularitate asupra evoluţiilor şi îşi va face cunoscută decizia în cursul verii.

Contextul este complicat şi de alegerile care au loc anul acesta atât în Elveţia cât şi pentru Parlamentul European. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a insistat ca acordul cu Elveţia să fie încheiat până la terminarea mandatului său (31 octombrie), lucru ce pare însă tot mai puţin posibil.

Spre deosebire de situaţia neclară a britanicilor cu Brexitul, Elveţia are încheiate cu blocul comunitar 120 de acorduri sectoriale care vor rămâne în vigoare în lipsa unui nou tratat. Însă acestea vor deveni tot mai desuete pe măsură ce sunt revizuite regulile pieţei unice europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News