Educația rutieră poate salva vieți, asta dacă este făcută din timp și este bine implementată în rândul viitorilor șoferi. Atât în România, cât și în alte state, acest lucru este o preocupare care, însă, nu peste tot are și o finalizare practică ce poate veni în sprijinul conducătorilor auto pentru a diminua numărul accidentelor de pe șosele.

Multe țări au implementat programe de educație rutieră, cu o eficiență mai mare sau mai mică, însă aceasta reprezintă pentru toată lumea un punct principal de analiză în vederea obținerii unei eficiențe maxime și o reducere a accidentelor.

Educația rutieră în SUA

În Statele Unite, aproximativ 8 la sută din toți șoferii autorizați implicați în accidente fatale au între 15 și 18 ani, accidentele între vehicule rămân principala cauză de deces pentru această grupă de vârstă.

Cercetători americani au purtat discuții în profunzime cu oficiali din 40 de state și au făcut alte cercetări ample pentru a documenta starea actuală a educației șoferilor în Statele Unite. Eforturile de cercetare au relevat că:

- În 23 de state educația auto este obligatorie până la 18 ani, pentru toti cei care vor să-și ia carnetul. Șase state solictă cursuri scurte de prelicențiere sau cursuri de conștientizare a consumului de droguri și alcool pentru toți șoferii sub 18 ani.

- În 35 de state, un adolescent poate obține o licență fără restricții înainte de 18 ani, chiar și fără cursuri de educație rutieră. În 25 de state, un adolescent care urmează aceste cursuri poate obține o licență fără restricții la o vârstă mai mică.

- Cel puțin 18 state oferă câteva alte avantaje (cum ar fi renunțarea la cursurile practice, teste de cunoștințe sau teste pe șosea) cu scopul de a obține mai rapid licenșa, dacă un adolescent are deja cursuri de educație rutieră.

- Majoritatea programelor de educare a șoferilor au ca obligație să includă 30 de ore de instruire în clasă. Numărul cel mai mic obligatoriu este de 8 ore și cel mai mare este de 56 de ore.

- Douăsprezece state au programe care utilizează un manual dedicat educației conducătorului auto.

- Majoritatea statelor au atât programe de liceu, cât și comerciale, însă doar câteva state acceptă numai unul dintre aceste tipuri de programe de educare a șoferilor. Șase state a acceptat educația rutieră a șoferilor pe Internet și 3 state au acceptat educația șoferului învățată de la părinți.

Educația rutieră în ANGLIA

În Anglia se poate solicita permisul de conducere provizoriu începând cu vârsta de 15 ani și 9 luni. Se poate conduce o mașină de la 17 ani.

Accidentele rutiere reprezintă 25% din decesele copiilor de 15-19 ani din Marea Britanie, comparativ cu doar 0,5% din populația adultă totală - o cifră care este legată și de statistica conform căreia 400 de persoane sunt ucise în accidente care implică șoferi tineri. pe an, în medie. Având în vedere că marea majoritate a celor care dau testul pentru carnet se încadrează în intervalul de vârstă de 17-25 de ani, marile organizații auto alături de experți susțin o petiție prin care solicită guvernului să includă conducere în programa școlară.

Punctul principal al petiției este de a sugera că tinerii ar trebui să înceapă să fie învățați despre conducerea școlii, atât prin lecții practice, cât și teoretice, în clasă, aceste lecții de conducere devenind parte din programa școlară.

Costul ridicat al lecțiilor de conducere pare să fi dus la o creștere a numărului de persoane care își susțin testele prea devreme. Se crede că tinerii iau lecții de la părinți și alte rude decât de la instructori profesioniști, ceea ce a dus la mai multe teste și la costuri mai mari.

Educația rutieră în GERMANIA

Consiliul German pentru Siguranța Rutieră și membrii săi au dezvoltat conceptul Driver Safety Training (Pregătire pentru Siguranța Șoferului). Deschis pentru șoferii de mașini, motociclete, vehicule grele și autocare, acest tip de instruire este susținut financiar de asociațiile de asigurări reciproce ale angajatorilor și, pentru șoferi începători, de cluburi auto. La acest tip de instruire participă aproximativ 265.000 de șoferi în fiecare an.

Programul de pregătire de o zi este format dintr-o parte teoretică și o parte practică. Partea teoretică este despre fizica conducerii, prevenirea riscurilor și identificarea riscurilor. Partea practică se referă la poziționarea și direcția corectă a scaunului și implică, de asemenea, exerciții ca frânare, frânare de urgență și pivotare pe diferite suprafețe de drum, precum acvaplanarea și derapajul.

Cu toate acestea, este dificil de verificat efectele pe care acest program de educație rutieră le are asupra incidențelor accidentelor, dar un studiu realizat de Consiliul German pentru Siguranța Rutieră relevă prezența de efecte pozitive. Concluziile studiului sunt că doar un procent mic al conducătorilor auto participanți la acest tip de educație rutieră mai doresc să-și asume riscuri chiar și atunci când abilitățile lor de conducere se îmbunătățesc.

În Germania, Programul Național de Siguranță a Traficului, un cadru pentru campanii naționale de conștientizare, programe de cercetare și punerea în aplicare a măsurilor pentru siguranța rutieră, reunește Consiliul German pentru Siguranța Rutieră (DVR) și Ministerul Federal al Transporturilor (BMVI) într-un efort de colaborare care vizează traficul Siguranță.

Cel mai recent program din 2011 definește obiectivul de reducere a deceselor în accidentele rutiere cu 40% până în 2020. Acesta definește, de asemenea, principalele domenii de acțiune în care sunt necesare îmbunătățiri și precizează care sunt și modalitățile de a face acest lucru.

Programul pune accent pe protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, precum și reducerea accidentelor pe drumurile rurale. De asemenea, trebuie să țină cont de schimbările demografice și de evoluția noutăților tehnice din domeniul auto, cum ar fi sistemele de asistență pentru șoferi. Programul face distincția între cele trei domenii de acțiune - oameni, infrastructură și inginerie auto - și definește obiectivele și măsurile pentru fiecare domeniu.

Educația rutieră în JAPONIA

Încă din 1975, Comisia Națională pentru Siguranță Publică a permis înființarea Centrului de conducere în siguranță din Japonia (JSDC), ca organizație care ar ajuta la prevenirea accidentelor de circulație și la sporirea gradului de confort pentru șoferi, în conformitate cu Legea Conducerii în Siguranța din Japonia. JSDC își îndeplinește această misiune antrenând șoferii să conducă în siguranță, furnizând informații despre istoricul de conducere și accidentele de trafic și efectuând cercetări cu privire la acestea, dar și alte activități.

JSDC a lansat un sistem pentru emiterea de carduri SD, iar în 1991 a înființat Școala Centrală de Instruire pentru Conducere în condiții de siguranță. Operațiunile JSDC sunt împărțite în general în cinci domenii.

Educația rutreră în Japonia oferă rezultatele din cercetări și investigații cu privire la abilitățile necesare pentru a conduce în siguranță, metode de prevenire a obstacolelor cauzate de traficul rutier și diferite tipuri de comportament ale șoferului, etc. Rezultatele sunt publicate în rapoarte, buletine de știri de cercetare etc.

Aceste rezultate sunt apoi reflectate în modificările la legi, ordonanțe și alte măsuri de siguranță a traficului implementate de guvern. De asemenea, sunt utilizate pe scară largă ca date pentru gestionarea în condiții de siguranță a conducerii în companii și instruire în școlile de șoferi.

Educația rutieră în CHINA

Sistemul chinez de licențe pentru șoferi se concentrează în principal pe educația / instruirea șoferilor, care se desfășoară în școlile comerciale de conducere. Etapa de învățare este de fapt etapa de pregătire a șoferului, iar în China durata etapei de învățare nu este suficientă; adică, conducerea supravegheată nu poate fi garantată, ceea ce contravine cu principiul sistemului GDL (sistemul educțional de licențiere).

Abilitățile de conducere ale cursanților sunt obținute în primul rând prin practica acasă, care nu poate fi controlată bine. În afară de asta, mulți șoferi începători nu dețin o mașină și locuiesc cu părinții care sunt șoferi cu experiență în China și, prin urmare, practică foarte rar conducerea în perioada de probă.

Nu sunt aplicate anumite restricții importante la conducerea în stadiul pre licențiere - cum ar fi conducerea pe timp de noapte, care s-a dovedit a fi eficientă în reducerea accidentelor rutiere.

Evaluatorii șoferilor începători au fost puși să evalueze sistemul, iar rezultatele indică faptul că majoritatea șoferilor își desăvârșesc educația rutieră în vederea testării cunoștințelor de conducere prin practica de masă, iar testele de cunoștințe de conducere actualizate indică faptul că aceste cunoștințe  se pierd în timp.

În urma unui test făcut la 3-5 luni după obținerea permisului în China, doar 66,9% dintre participanți au trecut examenul. Investigațiile privind pregătirea în vehicul indică faptul că timpul mediu real de pregătire este mai scurt decât cerința legală minimă, deși populația investigată a trecut cu succes testele.

În general, sistemul de licențe pentru șoferi începând din 2013 este deficitar, însă totul depinde de voința partidului majoritar din China.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News