Tabletă
Desktop
Data publicării:
Educația prin calea ușoară produce analfabeți. Rectorul Georgescu: ”Nu suntem pregătiți să schimbăm”. La alții e și mai rău
Fotografie de la Tima Miroshnichenko: Pexels
Termenul de analfabetism a devenit tot mai des utilizat în România ”educată” în ultimul timp. Despre ce ar putea sta la baza acestui fenomen educațional a vorbit prof. Lucian Georgescu, rector universitar UDJG.
Analfabetismul, fie el și funcțional, nu are nimic de a face cu inteligența ci mai degrabă cu un sistem educațional lipsit de creativitate care are la bază principiul ”automatismului”. Despre acest aspect a vorbit prof. Lucian Georgescu, rector universitar al Universității Dunărea de Jos din Galați, invitat al DC News.
”La noi se numește analfabetism funcțional, la ei (nr. red. SUA) este chiar analfabetism. Există un mare număr de absolvenți de liceu care au probleme să citească un text, și probleme foarte mari ca să reproducă ideile principale. Apare acest fenomen de lipsă de eficiență a sistemului de învățământ. Eu cred că învățarea are ca scop formarea unei structuri inteligente ca să permită funcționalitatea. Există tendința căii ușoare, adică a căii accesării informației și a prelucrării ei făcută de alții, de pe Internet. Și atunci, rolul acesta de informare și structurarea în vederea utilizării informațiilor este diminuat, este un fel de lene, de comoditate, care este pe undeva normală. Adică în condițiile în care trebuie să muncești ca să găsești o formulă, sau o găsești de-a gata comentată de alții, preiei automat și încet, încet, rolul creativ al învățării scade. E o problemă generală. Este politica minimei rezistențe pe care fiecare o face la rândul lui și pentru care nu prea suntem pregătiți. Eu cred că sistemul educațional, în general, nu este pregătit să schimbe metodologia și asta este o problemă”, a declarat prof. Lucian Georgescu, rector universitar UDJG.
Vezi mai mult în video:
Citește și:
Impactul pandemiei asupra învățământului: SUA sunt îngrijorate de ultimele rezultate ale elevilor
otele la matematică au înregistrat cea mai mare scădere din istoria acestor testări, o tendinţă consecventă în cele mai multe dintre statele americane, precum şi în aproape toate grupurile demografice, potrivit Evaluării naţionale a progresului educaţional (NAEP) supranumită carnetul de note al ţării.
Testele au fost date de eşantioane reprezentative la nivel naţional alcătuite din elevi în clasa a patra şi a opta în perioada ianuarie-martie 2022.
Punctajul la lectură a scăzut în cele mai multe dintre jurisdicţii, deşi nu la fel de dramatic ca în cazul matematicii. Punctajele de competenţă la matematică pentru elevii de clasa a opta au scăzut cu şapte puncte procentuale în comparaţie cu 2019, potrivit rezultatelor. Competenţa la lectură a scăzut cu două puncte.
Acest test este considerat prima evaluare cuprinzătoare la nivel naţional a performanţelor elevilor de la debutul pandemiei. Studii anterioare au documentat regrese similare la lectură şi matematică după ce liderii politici şi districtele şcolare au înlocuit şcoala cu prezenţă fizică prin învăţământul online la distanţă.
Printre elevii care au învăţat de acasă în anul şcolar 2020-2021, cei care au înregistrat perfomanţe şcolare ridicate au avut acces mai frecvent la computer, un spaţiu de lucru liniştit şi asistenţă suplimentară din partea profesorilor, a precizat NAEP.
Elevii de clasa a opta care au obţinut cele mai bune performanţe au raportat o participare mai activă la lecţiile video în comparaţie cu colegii cu performanţe mai scăzute, a mai precizat NAEP.
Punctajele testelor au scăzut cel mai accentuat în rândul copiilor minoritari, iar discrepanţele de performanţă dintre elevii albi şi colegii lor de culoare sau hispanici s-au adâncit de la cea mai recentă examinare, în 2019... Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
