Raed Arafat spune ce ar scrie în mesajul de alertă la cutremur, dacă ar fi emis de autorități
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Alexandru Negrici
WhatsApp
foto Facebook Raed Arafat
foto Facebook Raed Arafat
Raed Arafat a oferit mai multe explicații referitoare la modul în care trebuie să se deruleze campania de educarea a populației în caz de cutremur.  

Întrebat cum ar fi trebuit să arate mesajul care prevestea cutremurul, în cazul în care era eliberat de autorități, Raed Arafat a răspuns:

„Informațiile ar spune cum reacționează statul, ce s-a întâmplat, ce zonă a fost afectată, cu unele recomandări: recomandarea de a nu folosi des telefoanele, de a nu ieși în stradă cu mașinile proprii pentru că se poate bloca accesul pentru mașinile de intervenție, precum și mai multe recomandări despre modul de reacție. Apoi, încet, încet, vor apărea informații referitorul la locul unde poate să vină cei cu nevoie de sprijin”.

Cum ar trebui să reacționeze populația în caz de cutremur?

„Vă dați seama că la un cutremur care impactează o zonă mai mare, reacția nu vine instantaneu, în câteva minute, în mod egal, în toate zonele, de aceea toată lumea cu experiență în acest domeniu recomandă populației să aibă provizii de minimum 72 de ore și să învețe cum să se ajute unul pe celălalt, până să ajungă salvatorii. Proiectele cele mai mari de intervenție, în zonele recunoscute pentru impactul cutremurelor și care au cunoscut recent efectul unor cutremure, cum este San Francisco, de exemplu, prevăd ca primăria să învețe populația cum să se salveze unul pe altul până ajung autoritățile. 

România are o concepție foarte clară de intervenție, care implică întreaga țară, care este mobilizată în foarte scurt timp, cât să ajungă în zonele de cutremur. Bineînțeles, unele județe trebuie să parcurgă distanțe mari, altele distanțe mai mici. Concepția a fost testată în 2018, în exercițiul pe care l-am avut, unul dintre cele mai mari exerciții europene de cutremur. Deci asta este ceea ce pot să vă spun la acest moment.

Populația are acces la informații, urmează să fie relansată și aplicația DSU care parcurge o modificare. În plus, populația are acces la informații și noi încercăm acum să ajungem la școli, la diferite instituții publice și să facem exerciții cu omul de rând, în care să îi explicăm cum să reacționeze în timpul unui cutremur. Dar cel mai important este ca omul de rând să își dorească acest lucru, să înțeleagă ce înseamnă acest risc și să înțeleagă că cel mai rău lucru în timpul unui cutremur este panica. Mai degrabă trebuie să știi ce ai de făcut. Că trebuie să stai sub oglindă, sub o masă sau că trebuie să fii atent, dacă ieși pe stradă, să nu cadă obiecte de sus, să nu cadă cabluri electrice. Omul trebuie să fie conștient de toate aceste aspecte”, a explicat Raed Arafat, la B1 TV. 

Reguli de aur pentru ca o clădire să nu se dărâme la cutremur. Orașul unde blocurile trebuie să aibă minimum trei etaje

Prof. Dr. Ing. Gheorghe Mărmureanu, personalitate marcantă în tabloul cercetării românești din domeniul seismologiei, a spus că, dacă o clădire este construită respectându-se raportul între înălțime, structură și tipul solului, aceasta are o posibilitate minimă să se dărâme la un cutremur.

„Orice lucru material în lumea asta are o perioadă proprie fundamentală care se măsoară în secunde. Solul, în funcție de structura sa, are o anumită perioadă fundamentală în funcție de materialul care îl compune. Clădirea trebuie construită cu o perioadă fundamentală mai mare pentru a nu intra în rezonanță. Trebuie să eviți ca cele două valori, ale solului și ale clădirii, să fie egale. Dacă faci clădirea cu o perioadă fundamentală mai mică, riști să se dărâme un perete în timpul cutremurului, iar clădirea să devină mai flexibilă și să îi crească perioada fundamentală, intrând astfel în rezonanță cu cea a solului", a explicat Gheorghe Mărmureanu.

„Dacă, de exemplu, ai un sol foarte solid din rocă bazaltică, construcția trebuie să fie foarte flexibilă. Dacă și construcția e rigidă, intră în rezonanță rapid și se dărâmă. Am văzut la un moment dat că cineva voia să costruiască clădiri de locuințe din oțel în București și l-am sunat. Adică el nu știe că în '77, la Palatul Telefoanelor, care era din oțel, au zburat pereții. Odată ce ai pământ în stratul de sol, faci clădirea din beton ca să poți controla mai bine rezonanța. O clădire poate să aibă și 100 de etaje. Se poate construi și pe mlaștină dacă ai grijă de niște aspecte. Fiecare etaj are 0,1 secunde, perioadă fundamentală. Ai 100 etaje, ai zece secunde perioada fundamentală a clădirii", a mai explicat Mărmureanu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel