Produsul intern brut din Polonia, cea mai mare economie a regiunii, a crescut cu 3,5% în perioada iulie-septembrie, față de 5,5% în trimestrul precedent, au arătat datele marți. Producția în România și Ungaria a scăzut la 4% de la 5,1% și, respectiv, 6,5%.

Pe măsură ce zona euro se scufundă în recesiune, Europa de Est este afectată în special de inflația cu două cifre, ceea ce a determinat băncile centrale să lanseze o serie rapidă de majorări ale ratelor dobânzilor de anul trecut. Criza costului vieții din Polonia, o secetă severă în România și Ungaria, care se confruntă și cu o criză fiscală, au înrăutățit situația.

Aceste trei țări, împreună cu Republica Cehă, sunt puternic dependente de comerțul cu blocul din zona euro, format din 19 națiuni, unde economia se micșorează acum și va continua să se micșoreze în primul trimestru al anului 2023, conform prognozelor Comisiei Europene.

Ungaria, unde guvernul se confruntă cu crize multiple și reduce prețurile unor alimente de bază pentru a limita creșterea, se confruntă acum cu perspectiva a două scăderi trimestriale consecutive ale producției economice. În Republica Cehă, Ministerul de Finanțe a declarat că probabil că economia a intrat deja într-o recesiune ușoară după ce s-a contractat în trimestrul al treilea pentru prima dată într-un an și jumătate.

O campanie de un an de majorări ale ratei dobânzii a dus la o prăbușire a cererii de credite ipotecare în Polonia. Banca centrală a lăsat săptămâna trecută costurile de împrumut neschimbate pentru a doua întâlnire, chiar dacă inflația a accelerat la cel mai rapid ritm din ultimii 26 de ani.

Guvernatorul băncii centrale din Cehia, Ales Michl, a cerut luni să se limiteze creșterea salariilor și a îndemnat guvernul să se angajeze să mai înăsprească cheltuielile fiscale după ce s-a abținut de la creșterea suplimentară a ratelor dobânzilor în ultimele trei întâlniri.

Surprize

Dar au fost și surprize. România a evitat o contracție trimestrială și a crescut cu 1,3% în trimestrul al treilea, atenuând temerile legate de o contracție iminentă. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, se așteaptă ca cererea internă, combinată cu o mai bună absorbție a fondurilor UE anul viitor, va sprijini economia și va ajuta la evitarea unei recesiuni tehnice.

În ciuda mediului sumbru, economia României este alimentată de un consum „serios” — evident de „traficul intens pretutindeni”, a declarat Isărescu, luni, la o conferință la București, scrie Naftemporiki, care citează Bloomberg.

Vezi și - Scenarii privind inflația. Isărescu: Proiecțiile ne spun că plafonarea se extinde dincolo de 31 august 2023

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a spus ce se va întâmpla cu inflația în perioada următoare.

În cadrul unei conferințe de presă privind raportul trimestrial asupra inflației, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a venit cu explicații privitoare la scenariile inflației în următoarea perioadă:

„Am făcut o traiectorie privitoare la ce se va întâmpla cu inflația dacă se va prelungi plafonarea. În ceea ce privește plafonarea prețului la energie, în absența altor informații până în momentul în care am aprobat raportul, au fost încorporate în proiecția macroeconomică doar măsurile de plafonare a prețului a energiei în vigoare la momentul aprobării raportului, pe 8 noiembrie. Am mai făcut o traiectorie rapidă, constatând, de vineri până astăzi, că plafonarea s-a extins dincolo de august 2023.

În ceea ce privește efectele războiului din Ucraina am adoptat o poziție ușor pozitivă, dar nu optimistă. Nu vedem răutăți masive. La prețurilor materiilor prime avem datele care semnalează o anumită stabilizare a cotațiilor, blocajele în lanțuri globale de valoare adăugată le vedem într-o disipare treptată sincopelor, pentru situația epidemiologică nu avem date care să ne arate o resurgență a infecțiilor Covid-19, iar mixul de politici macroeconomice este pozitiv. Am lucrat bine cu Guvernul, vedem în continuare o normalizare a politicii monetare.

Nu o să găsiți nicăieri în comunicatul nostru ideea că oprim întărirea politicii monetare. Nu spunem cum, când, cu cât. Avem foarte multe incertitudini! Suntem într-un efort de normalizare și acest efort de normalizare a politicii monetare este coroborat cu o rețea probabilă. Lucrăm cu Consiliul Fiscal, care este și membru în comitetul de politică monetară, este și consilier al guvernatorului, iar comunicarea cu Ministerul Finanțelor este permanentă, în fiecare zi, prin direcțiile de resort. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News