În ceea ce privește panourile fotovoltaice, Ghinea s-a asigurat că universitățile publice nu pot aplica pentru fondurile din PNRR. Un criteriu de eligibilitate trecut în acordul cu Comisia Europeană permite folosirea acestor bani doar de către ”instituțiile publice”. Ori, în legislația românească, clădirile și terenurile universităților publice figurează ca fiind în proprietatea privată – publică.

Universitățile care au vrut să folosească bani din PNRR pentru achiziția de panouri fotovoltaice sau pentru eficientizarea termică au fost refuzate. ”De ce nu ați semnalat greșeala, la dezbaterea publică a PNRR”, au întrebat funcționarii din minister când  s-au plâns rectorii de discriminare? Simplu de răspuns: Cristian Ghinea a ținut la secret planul, chiar și față de miniștri cabinetului sau față de Parlament, nu au avut cum să afle Universitățile că ”tehnocrații” nu cunosc tipurile de proprietate publică. Sau, poate, nu vor să lase universitățile să dezvolte astfel de proiecte, deși au spațiile, resursele și capacitatea administrativă necesare.

Parcuri eoliene uitate, în bazinul Prutului

Cristian Ghinea și echipa sa de negociatori în secret cu Comisia Europeană au pierdut și ocazia de a sprijini programul de irigații, alimentat cu energie verde, din parcurile eoliene. Comisia a respins cererile României de a finanța proiectele de irigații, care nu s-ar fi înscris în politica de decarbonizare, sistemele de irigații fiind mari consumatoare de energie electrică.

În bazinul Prutului există cel mai mare potential eolian din Europa continental, după Dobrogea. Investițiile în parcuri eoliene nu se pot dezvolta în zonă fiindcă nu există capacitate de preluare a energiei, prin rețele de înaltă tensiune.  Însă, dacă ar fi fost cuplată producția de energie regenerabilă cu irigațiile, dacă dovedeam că toate pompele de acolo funcționează pe energie eoliană, rămâneau și irigațiile și eolienele, a declarant pentru DCNews rectorul Universității Dunărea de Jos, Lucian Georgescu.

”Semnarea sesizării către CCR, o greșeală”

USR s-a opus în Parlament unui proiect de lege care ar fi deblocat lucrările de construcție a 11 hidrocentrale, aflate în stadii avansate de execuție. Aceste instalații, pentru care România acheltuit deja 1 miliard de euro, ar fi asigurat energie electrică ieftină pentru câteva sute de mii de gospodării, sau pentru sute de fabrici, afectate astăzi din cauza prețului curentului și a crizei generate de războiul din Ucraina.

Construcțiile au fost blocate prin decizii judecătorești, la cererea unor ong-uri de mediu. USR a atacat la CCR legea care ar fi permis reluarea lucrărilor și darea în funcțiune a hidrocentralelor, gest considerat o greșeală chiar de către unii dintre cei 34 de membri ai partidului care au semnat sesizarea către judecătorii constituționali. Deputatul Emanuel Ungureanu, unul dintre cei mai vocali exponenți ai USR, a declarat la Antena 3 că nu a știut ce semnează, bazându-se pe expertiza ”colegului Bordei, de la Senat”, care a inițiat sesizarea. Gestul USR e catalogat drept o greșeală, de același deputat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News