EcoFin a cerut României să adopte și să prezinte măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar până la 15 octombrie.

Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE (EcoFin) a decis, vineri, că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului bugetar şi precizează că această decizie deschide calea pentru noi posibile măsuri dacă ţara nu adoptă acţiuni rapide pentru a reduce dezechilibrele.

Consiliul aminteşte că a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020 şi subliniază că ţara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depăşesc valoarea de referinţă de 3% stabilită în tratate.

„Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există "factori relevanţi" atenuanţi care să fie luaţi în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea schimba această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscale cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant", se precizează în document.

Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare, avertizează Consiliul.

Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (EcoFin) a aprobat, în 21 ianuarie 2025, Planul Bugetar-Structural al României şi traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele şi investiţiile propuse.

Potrivit ministrului Finanţelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmăreşte stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investiţiilor publice - peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 şi creând premisele sustenabilităţii finanţelor publice.

România a primit recomandări de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 şi 3,9% în 2030) şi încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.

Având în vedere că EcoFin ia în calcul acordarea unui termen până la 15 octombrie pentru ca România să adopte măsurile necesare reducerii deficitului bugetar, o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale ar putea fi decisă după această dată, și doar dacă măsurile deja implementate se dovedesc ineficiente.

Coaliția de guvernare urmează să decidă dacă, în anumite cazuri în care TVA-ul este în prezent de 9%, acesta va fi majorat la 19%. Totuși, TVA-ul pentru alimente și medicamente ar urma să rămână la 9%, aceasta fiind una dintre condițiile impuse de PSD.

Vineri, înainte ca Ilie Bolojan să fie desemnat oficial premier, acesta a avut o discuție cu președintele Nicușor Dan, având ca temă principală TVA-ul, un subiect de dispută între cei doi, în contextul în care președintele a promis în campanie că nu va crește acest impozit.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News