După 70 de ani de strălucire, Festivalul de Film de la Locarno priveşte către viitor
Cea de a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Locarno, dedicat filmelor de autor, se va desfăşura între 2 şi 12 august, în oraşul din cantonul Tessin, pe malul Lacului Maggiore.
Cea de a 70-a ediţie a Festivalului de Film de la Locarno, dedicat filmelor de autor, se va desfăşura între 2 şi 12 august, în oraşul din cantonul Tessin, pe malul Lacului Maggiore.
Datorită înscrierii lui printre cele mai importante întâlniri cinematografice din lume, Locarno devine tip de 11 zile un loc de reunire a profesioniştilor, cinefililor sau simplilor pasionaţi. Cu proiecţiile nocturne sub stele, pe unul dintre cele mai mari ecrane din lume, Piazza Grande poate fi definită drept “cel mai frumoasă sală de cinema în aer liber”. Anul acesta filmul inaugural va fi Demain et tous les autres jours, un fel de fabulă despre familie, a regizoarei franceze Noémie Lvovsky.
Adrien Brody în Pianistul
Programul foarte bogat al festivalului oferă un larg evantai de propuneri, de la cinema-ul de autor la cel inovator, la filmele pentru marele public, semnate de autori afirmaţi sau de tineri promiţători provenind din diferite ţări şi şcoli cinematografice.
În pregătirea manifestării, organizatorii au vizionat 4.000 de opere, după mărturisirea lui Carlo Chatrian, dintre care au fost reţinute ceva mai mult de 100.
Isabelle Huppert în Madame Hyde
Festivalul de Locarno priveşte căte viitor. Organizatorii au anunţat patru noi săli de proiecţie, dintre care trei se află la PalaCinema, şi o mărirea numărului de activităţi culturale colaterale pentru această ediţie. Vor fi organizate concerte, dar şi mai multe site-uri. Un concurs numeric, intitulat #movieofmylife propune spectatorilor să povestească filmele care le-au schimbat viaţa.
Desigur tradiţia este prezentă. Manifestarea va găzdui “invitaţi care au marcat istoria festivalului şi istoria cinema-ului”, dar şi filme şi invitaţi de astăzi şi de mâine.
Festivalul italo-elveţian, exigent şi cu un spirit deschis totodată, prezidat de Marco Solari, a selecţionat pentru această ediţie 18 lungmetraje în Competiţia Internaţională. Vor fi proiectate, în avanpremieră, şi 14 pelicule în afara competiţiei, în timp ce programul este completat de Competiţia naţională şi internaţional a secţiunii Pardi di domain şi de Concursul Cineasti del presente.
Din Competiţia Internaţională fac parte filmele: 9 doigts de FJ Ossang (Franţa), Les Bonnes manières de Marco Dutra & Juliana Rojas (Brazilia), Charleston de Andrei Creţulescu (România), Did You Wonder Who Fired the Gun ? de Travis Wilkerson (Statele Unite), En el Séptimo Día de Jim McKay (Statele Unite), Freiheit de Jan Speckenbach (Germania), Gemini de Aaron Katz (Staele Unite), Gli Asteroidi de Germano Maccioni (Italia), Goliath de Dominik Locher (Elveţia), Good Luck de Ben Russell (Statele Unite), La Telenovela errante de Raul Ruiz & Valeria Sarmiento (Chile), Lucky de John Caroll Lynch (Statele Unite), Madame Hyde de Serge Bozon (Franţa), Mrs Fang de Wang Bing (China), Qing Ting Zhi Yan de Xu Bing (China), Ta peau si lisse de Denis Côté (Canada), Vinterbrodre de Hlynur Palmason (Islanda) şi Wajib de Annemarie Jacir (Palestina).
Regizorul Andrei Creţulescu
Secvenţă din Charleston, regizat de Andrei Creţulescu
Charleston, lungmetrajul de debut al lui Andrei Creţulescu, îi are în distribuţie pe Şerban Pavlu, Radu Iacoban, Ana Ciontea, Victor Rebengiuc, Ana Ularu, Dorian Boguţă, Gabriela Popescu, Adrian Titieni, Andreea Vasile, Gavril Pătru, Gheorghe Ifrim, Lucian Ifrim, Sergiu Costache, Claudiu Dumitru, Letiţia Vlădescu, Vlad Galer şi Alina Berzunţeanu.
După câteva săptămâni de la moartea soţiei sale, Ioana, şi în seara în care împlineşte 42 de ani, Alexandru are parte de un „cadou” neobişnuit: vizita mai tânărului Sebastian, care pretinde că a fost iubitul Ioanei în ultimele cinci luni.
Scenariul a fost scris de Andrei Creţulescu, imaginea poartă semnătura lui Barbu Bălăşoiu, montajul a fost realizat de Cătălin Cristuţiu, scenografia de Mălina Ionescu, muzica originală a fost compusă de Massimiliano Nardulli, iar sound design-ul îi aparţine lui Marius Leftărache. Soundtrack-ul filmului conţine piese interpretate de Get Well Soon, Dengue Fever, Pretties for You, Harlequin_Jack, Noir Desir şi Pipe’s Not Dead!.
”Charleston este un film care nu se sfieşte să ceară spectatorilor să se emoţioneze, să râdă şi să plângă, uneori în spaţiul aceleiaşi secvenţe. Este un film trist, dar nu disperat, este un film hazliu, dar nu vesel. Pentru a-l parafraza pe Leonard Cohen - este un film la care «să râzi şi să plângi, să plângi şi-apoi să râzi iară şi iară»”, spune regizorul Andrei Creţulescu.
Se remarcă o puternică prezenţă elveţiană, în primul rând cu Dominik Locher, regizor în vârstă de 35 de ani care participă în Competiţia Internaţională cu noul său lungmetraj Goliath.
Charlize Theron şi James McAvoy în Atomic Blonde
Jean Marie Straub
Coproducţia elveţiano-canadiană Ta peau si lisse de Denis Côté este şi ea în competiţie.
Elveţia are în secţiunea Cineasti del presente pelicula Dene wos guet geit, regizată de Cyril Schäublin, şi mai multe scurtmetraje în secţiunea Pardi di demain, printre care şi filmul de animaţie La Femme canon, coprodus de Claude Barras.
Gotthard - one life, one soul al regizorului Kevin Merz
Două filme elveţiene vor fi proiectate şi în Piazza Grande: Gotthard - one life, one soul al regizorului Kevin Merz, care spune povestea grupului rock omonim, şi care va încheia Festivalul, şi The Song of Scorpions de Anup Singh, în care regizorul genevez povesteşte o istorie de dragote şi răzbunare care adduce pe ecran doi excelenţi protagonişti: actorul indian Irrfan Khan şi actriţa iraniană Golshifteh Farahani.
Amori che non sanno stare al mondo de Francesca Comencini
Mathieu Kassovitz în Happy End
Documentarul Sabinei Gisiger, Willkommen in der Schweiz, în care portretizat un oraş bogat din cantonul Argovie care refuză să accepte refugiaţi pe teritoriul lui, va fi şi el prezentat în afara competiţiei. Alte două documentare sunt pe afişul Săptămânii Criticii: Das Kongo Tribunal de Milo Rau şi Favela Olimpica de Samuel Chalard.
Între cele 14 lungmetraje proiectate în avanpremieră în Piazza Grande se află patru filme de autor franţuzeşti. În afară de Demain et tous les autres jours ar putea fi vizionate Lola Pater de Nadir Moknèche, Sparring de Samuel Jouy şi Chien de Samuel Benchetrit.
În Competiţia Internaţională, Franţa este prezentă cu două producţii: 9 doigts de F.J. Ossang şi Madame Hyde de Serge Bozon care vor concura pentru Leopardul de Aur, cucerit anul trecut de Godless al regizoare bulgare Ralitza Petrova.
Cinema-ul american este şi el bine reprezentat, mai ales cu pelicula-surpriză a box office-ului din Statele Unite, The Big Sick şi cu blockbusterul Atomic Blonde.
Pe ecran vor putea fi urmăriţi Isabelle Huppert, Romain Duris, Mathieu Amalric, Bérénice Béjo, Vincent Macaigne, Vanessa Paradis, alături de Charlize Theron (în Atomic Bomb de David Leitch), Robert Pattinson (Good time) et Willem Dafoe (What happened to Monday?). Sunt aşteptate numeroase staruri cum ar fi Fanny Ardant sau Mathieu Kassovitz. Actorul german Jürgen Vogel care încarnează celebrul om al gheţurilor Ötzi din Iceman şi-a anunţat şi el prezenţa.
În Madame Hyde, se remarcă prezenţa actriţei Isabelle Huppert, la patru ani după delirantul Tip Top. Documentaristul chinez Wang Bing revine cu portretul unei femei de 70 de ani, din sudul Chinei, atinsă de maladia Alzheimer.
Actorul John Caroll Lynch (Zodiac, Shutter Island, Jackie) prezintă primul său film în calitate de regizor, axat pe călătoria spirituală a unui bărbat de 90 de ani, interpretat de Harry Dean Stanton (Paris, Texas), şi în a cărui distribuţie poate fi regăsit şi… David Lynch.
La telenovela errante
Raul Ruiz, regizorul franco-brazilian al Misterelor din Lisabona, dispărut în 2011, este totuşi cosemnatarul noii pelicule intitulate La Telenovela errante, alături de fosta sa parteneră de viaţă Valeria Sarmiento…
Este programată o Retrospectivă consacrată operei cineastului Jacques Tourneur (La Féline, Vaudou)
Au fost deja dezvăluite unele recompense. Leopardul de Onoare va fi decernat realizatorului Jean-Marie Straub pentru întreaga operă.
Mathieu Kassovitz va primi Premiul de Exclenţă Moët&Chandon, rezervat actorilor care s-au distins în mod special pe scena internaţională.
Un Omagiu va fi adus actriţei germane Nastassja Kinski pentru evoluţiile sale din Cat people (1981) şi Paris, Texas (1984).
Actorul american oscarizat, Adrien Brody, cunoscut pentru rolul compozitorului Wladyslaw Szpilman din Pianistul, de Roman Polanski în 2002, va contribui la partea de glamour hollywoodian. Este, de altfel, rolul care i-a adus Oscarul şi un César pentru cel mai bun actor. Actorul, în vârstă de 44 de ani, va primi, în 4 august, Leopard Club Award. Recompensa este decernată în fiecare an unei personalităţi a cinema-ului care a marcat imaginarul colectiv. Potrivit directorului artistic al Festivalului, Carlo Chatrian, acest rol “l-a ajutat să intre în inima spectatorilor (…) mai ales pentru modul în care a ştiut să încarneze un personaj care este totodată un om ca toţi oameni şi simbolul unei tragedii pe care trebuie să ne-a amintim fără încetare”.
Născut la New York în 1973, Adrien Brody a debutat în New York Stories (1989). A lucrat apoi cu regizori ca Steven Soderbergh, Oliver Stone, Ken Loach, Spike Lee, Wes Anderson, Roman Polanski şi Woody Allen.
Printre marii actori distinşi cu acest premiu se numără Faye Dunaway (2013), Mia Farrow (2014), Andy Garcia (2015) şi Stefania Sandrelli (2016).
Pentru a confirma rolul său de loc al schimburilor culturale, Festivalul lansează în acest an o noutate: o serie de întâlniri cu personalităţi cum ar fi Carla del Ponte, artista canadiană Peaches şi astrofizicianul englez Ben Moor.
În secţiunea Piazza Grande, unde sunt proiectate premiere mondiale, internaţionale sau europene, vor putea fi vizionate Amori che non sanno stare al mondo de Francesca Comencini (Italia), Atomic Blonde de David Leitch (Statele Unite), cu Charlize Theron, Chien de Samuel Benchetrit (Franţa), cu Vincent Macaigne în rolul titular, realizat după romanul omonim al scriitorului-regizor, Demain et tous les autres jours, noul film al lui Noémie Lvovsky (Franţa), după Camille redouble din 2012, Drei Zinnen de Jan Zabeil (Germania), Good Time de Ben Safdie & Joshua Safdie (Statele Unite), cu Robert Pattinson, Gotthard de Kevin Merz (Elveţia), Iceman de Felix Randau (Germania), Laissez bronzer les cadavres de Hélène Cattet & Bruno Forzani (Belgia), Lola Pater de Nadir Moknèche (Franţa), Sparring de Samuel Jouy (Franţa), The Big Sick de Michael Showalter (Statele Unite), The Song of Scorpions de Anup Singh (Singapore), Seven Sisters de Tommy Wirkola (Marea Britanie)
Secvenţă din Lola Pater
În Concursul Cineasti del presente intră 3/4 de Ilian Metev (Bulgarie/ Allemagne), Abschied von den Eltern de Astrid Johanna (Austria), Beach Rats de Eliza Hittman (Statele Unite), Cho-Haeng de Kim Dae-hwan (Corea de Sud), Dene wos guet geit de Cyril Schäublin (Elveţia), Distant Constellation de Shevaun Mizrahi (Staele Unite/ Turcia/ Olanda), Easy de Andrea Magnani (Italia/ Ukraina), Edaha no koto de Ryutaro Ninomiya (Japonia), Monte delle Formiche de Riccardo Palladino (Italia), Le Fort des Fous de Narimane Mari (France/ Qatar/ Grecia/ Germania), Meteorlar de Gürcan Keltek (Olanda, Turcia), Milla de Valérie Massadian (Franţa/ Portugalia), Person to Person de Dustin Guy Defa (Statele Unite), Sashishi Deda de Ana Urushadze (Georgia/ Estoni), Severina de Felipe Hirsch (Brazilia/ Uruguay), Verão Danado de Pedro Cabaleira (Portugalia).
În Pardi di domain (Leoparzii de mâine), competiţie internaţională, concurează Agvarim shel Ella de Oren Adaf (Israel), António e Catarina de Cristina Hanes (Portugalia) Armageddon 2 de Corey Hughes (Cuba), Boomerang de David Bouttin (Franţa), British by the Grace of God de Sean Robert Dunn (Marea Britanie), Crossing River de Han Yumeng (China), Das satanische Dickicht – DREI de Willy Hans (Germania), Douggy de Matvey Fiks (Statele Unite/ Rusia), Edge of Alchemy de Stacey Steers (Statele Unite), Fine di un amore de Alberto Tamburelli (Italia), Haine negre de Octav Chelaru (România), Harbour de Stefanie Folk (Olanda), Jeunes Hommes à la fenêtre de Loukianos Moshonas (Franţa).
Scurtmetrajul Haine negre, regizat de Octav Chelaru, a fost selectat în secțiunea competițională Pardi di domani. Este cel de-al patrulea scurtmetraj al regizorului, produs de deFilm după ce a câștigat la concursul de scurtmetraj organizat la sesiunea din 2016 a Centrului Național al Cinematografiei.
Doi regizori români se află, de fapt, în concursul internaţional Pardi di Domani, adăugând şiproductia portugheză Antonio e Catarina, regizata de Cristina Hanes.
Programul Pardi di Domani este dedicat cineaştilor tineri independenţi sau studenţilor la şcoli de film, care nu au realizat încă niciun lungmetraj. Premiile acordate în acest program - care cuprinde o competiţie internaţionala şi una dedicată producţiilor elveţiene - au o valoare totala de 30.000 de franci elvetieni.
În sfârşit, în Competiţia naţională se înfruntă peliculele 59 Secondes de Mauro Carraro, A Song from the Future de Tommaso Donati, Kuckuck de Aline Höchli, producţia elveţiano-franco canadiană La Femme canon de D. Toutevoix & A. Zullo, Les Histoires vraies de Lucien Monot, Les Intranquilles de Magdalena Froger, coproducţia elveţiano-franceză Parades de Sarah Arnold, Resistance de Laurence Favre, Rewind Forward de Justin Stoneham, Und alles fällt de Nadine Schwitter, Villa Ventura de Roman Hütter.
Radu Jude
România este prezentă şi în secţiunea Signs of Life, dedicată cineaştilor care explorează în mod inovativ limbajul cinematografic, cu cel mai nou proiect cinematografic semnat de regizorul Radu Jude, filmul de montaj Ţara moartă, care va avea premiera internaţională la Locarno.
Goliath de Dominik Locher
Este pentru al doilea an consecutiv când Radu Jude se află în selecţia prestigiosului festival din Elveţia, în 2016 fiind prezent cu lungmetrajul Inimi cicatrizate, producţie care a câştigat Premiul Special al Juriului, dar şi Don Quijote Prize, oferit de International Federation of Film Societies.
Posterul de la Locarno al filmului Ţara-Moartă
Ţara moartă, care a fost proiectat prima data la TIFF, este un eseu documentar compus din peste 500 de fotografii din cele peste 8500 ale colecţiei Costică Acsinte, texte de Emil Dorian şi fragmente de pe coloana sonoră a filmelor de propagandă din anii ’30-’40.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News