Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, a comentat pentru DeCe News recenta descoperire a unui nou ”Pământ”, aflat la 600 de ani lumină distanță. Kepler 22-b este, potrivit BBC, cea mai apropiată planetă de Terra care are condiţii pentru existenţa vieţii.

-Domnule Prunariu, ar putea fi această planetă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, un nou Pământ, așa cum a fost Australia sau America pentru europeni?

-Pentru asta ar trebui să descoperim alte principii de deplasare în spațiul cosmic, curbând universul sau folosind metode mai apropiate de ceea ce numim experimentul Philadelphia, decât de ceea ce se testează acum în laboratoare. Cu motoarele clasice, sau chiar cu propulsie ionică este imposibil să folosim noua descoperire. Nici nu știm, de fapt, mare lucru. Are planeta respectivă o consistență solidă, lichidă sau gazoasă? Ce gaze compun atmosfera sa? Simplul fapt că are 22 de grade la suprafață nu ne spune mai nimic. Cum să parcurgem milioane de ani sau sute de mii de ani dus-întors, cu tehnologia de azi, ca să o explorăm? Să admitem că  tehnologia face mari progrese, iar în câteva sute de ani vor crește vitezele de deplasare foarte mult. Tot nu e de ajuns pentru distanțele cosmice, dacă, repet, nu descoperim alte principii de deplasare. Nu s-ar putea mobiliza populații de milioane de oameni, migrații masive, ci cel mult câteva ”semințe” ale vieții. Dar, e posibil ca așa să fi început viața pe Pământ.

-De ce a pornit totul de la un nivel tehnologic egal cu zero, dacă viața  a fost adusă cu tehnologii pe care încă nu le imaginăm?

-O catastrofă tehnologică sau naturală ar fi putut distruge orice mijloc de transport, iar în final au ajuns doar semințele de care vorbeam…Toate acestea sunt scenarii. Există teorii care se verifică în procente de 70 sau 90 la sută, despre modul în care s-a format Universul, a apărut viața etc. Nicio teorie nu e verificată 100 la sută. Marte, susțin unii cercetători, a avut viață, care a dispărut în urma unei astfel de catastrofe. Marte, de fapt, are cele mai multe șanse să fie noul Pământ. În 2031, există o conjunctură favorabilă pentru primul zbor cu echipaj uman care va explora Planeta Roșie. La gradul de implicare al firmelor private în domeniul explorării spațiului, sunt convins că momentul poate fi folosit. Boeing dezvoltă o capsulă cargo, care va putea transporta și cosmonauți, Space X face progrese. Nici momentul în care vom putea să emigrăm pe Marte nu e departe, la scara istoriei, dimpotrivă, iar saltul se poate realiza cu tehnologii care nu necesită descoperirea de noi principii ale fizicii. Ulterior, se vor putea căuta condiții prielnice vieții mai aproape decât în cazul Kepler 22-b. Poate chiar în vecinătatea sistemului solar.

-Psihologic, nu este o descoperire importantă, care certifică faptul că nu suntem singuri în Univers?

-Oricum se pleacă de la ideea existenței vieții, inclusiv a vieții inteligente, în întregul Univers. Poate mai sunt și oameni care nu înțeleg asta, dar nu văd cum ar putea să-i convingă un studiu al astronomilor. În momentul de față, însă, descoperirea unor planete asemănătoare Pământului la ani lumină depărtare nu ne folosește la nimic. Este mai important să cartografiem asteroizii care ne pot lovi din imediata vecinătate și să învățăm cum să-i deviem în timp util de pe o orbită de coliziune cu Pământul. Nu știm cum se va descurca echipajul uman până la Marte, cum va rezista trei ani în fluxul de radiații din spațiu. Nici nu știm cât de mare este și ce tip de radiație predomină. Acestea sunt preocupările savanților, acum.

-Comitetul ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului, pe care îl conduceți, a făcut progrese?

-Se lucrează la conceptele de organizare la nivel de societate, în cazul unor evenimente cosmice cu impact asupra unor populații mari. Ce trebuie să facă guvernele, cum se va interveni în cazul unui impact cu un asteroid, sau al afectării sateliților de comunicații în cazul unei furtuni solare puternice. Cum să evităm ciocnirile între sateliți sau provocate de resturi aflate pe orbită. Când se va termina munca specialiștilor, se vor elabora documentele pe care ONU le va trimite țărilor membre, pentru a fi discutate la nivel național, apoi supuse votului în Adunarea Generală.

Citește și: NASA a descoperit o planetă unde viaţa ar putea fi posibilă

INTERVIU cu Dumitru Prunariu: Criza se vede din Cosmos. Faţă de asteroizi, suntem la fel de neajutoraţi ca dinozauriiDmitri Medvedev l-a decorat pe Dumitru PrunariuDumitru Prunariu: Văzând Terra din spaţiul cosmic, înţelegi necesitatea de a o proteja pentru urmaşi 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News