Dr. Marius Geantă, beneficiile dezvoltării mai multor segmente de cercetare în biotehnologie în România: Se schimbă ceea ce înainte părea pentru vecie

„Pe agenda din acest an a Aspen Healthcare Summit s-a aflat tema biotehnologiei și, mai precis, a modului în care România ar putea să se plaseze pe harta biotehnologiei. Biotehnologia, sigur, a contat foarte mult în timpul pandemiei, în faptul că tehnica „Next Generation Sequencing” s-a aflat în punctul ei de maturitate a făcut ca să putem descifra Sars-Cov 2 în 30 de zile și în două zile să avem design-ul vaccinului. Per-total, asta a scurtat cu aproximativ 5 luni durata de dezvoltare a primelor vaccinuri. Apoi, desigur, capacitatea de diagnostic, de testare, ulterior de supraveghere genomică, a arătat valoarea biotehnologiei în sănătatea publică. 

Pe de altă parte, anul acesta a fost unul istoric prin prisma biotehnologiilor. S-a lansat prima terapie genică, primii pacienți au beneficiat de prima terapie celulara  CAR-T și Planul Național pentru Controlul Cancerului, aprobat deja de Parlamentul României. Acestea presupun abordări care se intersectează cu domeniul genomicii, cu domeniul biotehnologiei. Așadar, biotehnologia este un domeniu aflat, din punct de vedere științific, în plin avânt, iar pe de altă parte cu toții trăim o perioadă de transformări la nivel geopolitic, la nivelul societăților post-pandemie și post-război. 

În această epocă a deglobalizării, ceea ce înainte părea stabilit pentru vecie, faptul că în China se produceau fie substanțele active, fie produsele biotehnologice, în integralitatea lor, aceste lanțuri, în acest moment se întrerup, din motivele pe care le-am expus și asta creează foarte multe oportunități pentru țări precum România, aflată în centrul și estul Europei, în noua zonă de interes geopolitic. Iar această poziționare, care ne-a adus de-a lungul timpului avantaje importante, de data asta ne poate ajuta pentru a face din România o destinație importantă pentru investițiile în biotehnologie.

Sigur, componenta de investiții este importantă și printre cele mai importante, dar de asta, așa cum am aflat și la sesiunea de astăzi, se adaugă alte câteva ingrediente, excelența academică, educația pentru biotehnologie, în special realizată de către universități, iar dincolo de asta trebuie să luăm în calcul ideea de colaborare, o cultură a colaborării, o cultură a inovației și poate lucruri despre care vorbim mai puțin, componenta de proprietate intelectuală, de patente, ca un indicator de performanță în biotehnologie, dincolo de publicații științifice. 

Ca o concluzie, într-un mod realist, cei prezenți în panel au fost de acord că nu putem să imaginăm că în 5 sau 10 ani România poate să ajungă, eu știu, la un nivel de performanță al statelor care sunt referință în acest domeniu. Dar putem să avem un roadmap, putem să identificăm care sunt punctele slabe, care sunt punctele tari pe care putem să construim un ecosistem de biotehnologie în România pentru beneficiul fiecăruia dintre noi, pentru beneficiul societății și pentru beneficiul economiei”, a explicat Dr. Marius Geantă.

Jeff Drope (Universitatea Illinois din Chicago): România a făcut pași mari prin dezvoltarea unui plan național pentru bolnavii de cancer

Invitat la Summitul Aspen din România, Jeff Drope, profesor la Universitatea Illinois din Chicago, a transmis un mesaj privind progresele făcute de țara noastră în domeniul medical.

„Sunt la Summitul Aspen din România și pot spune că a fost o ocazie excelentă pentru a discuta despre problemele pe care România le are în Sănătate.

România a făcut pași mari în ultima vreme prin dezvoltarea unui plan național pentru bolnavii de cancer, ceea ce este în linie cu direcția adoptată în acest sens de Uniunea Europeană. Am discutat și despre modalități prin care putem finanța acest plan și planuri asemănătoare. (...) România poate să ia măsuri în legătură cu povara bolilor netransmisibile din această țară“, a spus Jeff Drope.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News