Dr. Buliga, SANADOR, explică situația premierului Fico: ”Un glonț, când pătrunde în organism, produce o mini-explozie”. Pasul medical următor, după intervenția de stabilizare
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Sonia Baciu
WhatsApp
FOTO: Reuters Marketplace
FOTO: Reuters Marketplace
Dr. Teodor Buliga ne-a vorbit despre riscurile unei plăgi prin împușcare, după ce asupra premierului Robert Fico a avut loc o tentativă de asasinat.

Dr. Teodor Buliga, medic primar chirurgie generală la Spitalul SANADOR, ne-a explicat care sunt pașii ce trebuie urmați în cazul unei intervenții chirurgicale precum cea prin care a trecut premierul Slovaciei, Robert Fico, împușcat, miercuri, în abdomen, în timp ce își saluta susținătorii, după o întâlnire guvernamentală în Handlova, un fost oraș minier.

”Trebuie să țineți cont că un glonț, atunci când pătrunde în organism nu lasă un o rană curată, nu lasă un traiect ca și cum aș tăia cu cuțitul curat. El dislocă toate organele, produce un fel de mini-explozie în jur. E ca un cilindru, în loc să fie o chestie liniară, subțire, de un centimetru, forța lui când pătrunde în organism, forța lui se disipează într-un cilindru de 5-10 cm în diametru. Iar asta depinde de viteza cu care a intrat glonțul, dar și de distanța de la care s-a tras. Cu cât se trage mai de aproape, cu atât este mai periculos. Șocul impactului se transmite la distanță.

Ce știm noi este că glonțul i-a trecut prin stomac, cel puțin asta a fost declarația (n.r. din partea spitalului unde a fost realizată intervenția chirurgicală). Putem bănui că lezat nu a fost doar stomacul, pentru că stomacul este înconjurat de niște organe foarte importante. De exemplu, splina, care este un organ foarte bine vascularizat. Și atunci, dacă glonțul a intrat la distanță de splină, în stomac, el poate să provoace, de exemplu, rupturi de splină asociate, în funcție de viteza impactului și de distanța de la care s-a tras”, a declarat dr. Teodor Buliga, în exclusivitate pentru DC News.

Cele trei etape ale intervenției

”Prima lor intenție, cea cu siguranța, a fost să îl stabilizeze, să îi închidă sursele de hemoragie. Cel mai probabil s-au uitat, au făcut o inspecție și au găsit niște surse de sângerare: în splină, în ficat, în stomac, în pancreas. Toate acestea sunt organe vecine și oricare dintre ele putea să fie afectat în timp ce glonțul traversa abdomenul.

În faza doi, deci după ce l-au stabilizat, și fie i-au scos splina, fie i-au suturat vasele care au fost rupte, au intrat să vadă care este impactul, probabil, pe tubul digestiv, fiindcă glonțul a lăsat o gaură, dar în jur a provocat și o zonă de necroză. Necroză fie termică, prin arsură, că glonțul vine cu o anumită temperatură, fie prin șoc.

Și atunci a fost nevoie să detașeze zona respectivă de necroză, secundară, care este produsă inclusiv  prin impact, prin viteza glonțului. Este un fel de mini-explozie care se produce pe traiect.

Următorul pas, după ce l-au stabilizat, după ce au eliminat toate leziunile, se face o a doua evaluare, la rece, după ce l-ai stabilizat pe pacient.

Pasul următor va fi să vadă cum îi asigură un tranzit normal, dacă leziunea a fost la nivelul tubului digestiv”, a mai spus medicul chirurg.

FOTO: DC News

Medic, despre recuperare: ”Este foarte greu de spus”

În ceea ce privește perioada de recuperare în astfel de cazuri, medicul a subliniat că ”este foarte greu de spus, depinde de cantitatea de sânge pierdută, de ce organe au fost atinse. Dacă glonțul a trecut prin stomac, dar în vecinătatea splinei, splina putea să fie afectată fără să fie implicată în traiectoria glonțului, pur și simplu de la șocul transmis în lateral prin înaintarea glonțului prin țesuturi. (...) Nu știu care este impactul la nivelul peretelui, pentru că glonțul a lăsat și prin perete o dâră, un traiect de împușcare.

Nu știu în ce măsură i-a rupt sau nu musculatura, depinde foarte mult de locul pe unde acest traiect de împușcare intră în organism”, a mai spus medicul.

Totodată, chirurgul a adăugat că dacă ”glonțul apucă să străbată organismul are o poartă de ieșire, chiar așa îi spune. Depinde și unde este poarta de ieșire, căci uneori poate să aibă un impact mai mare. Să intre prin piele, prin țesut moale, și să iasă prin ficat.

Sigur au căutat să vadă dacă are retenție de corp străin, ca să îl poate extrage. Se lasă pe loc doar dacă vine în contact cu organe vitale și dacă viața pacientului a fost pusă în pericol iminent, adică mai întâi l-au stabilizat și o să îl scoată apoi, în al doilea timp (...) Un examen clinic ar fi spus asta, dacă a trecut prin organism. Ei au spus doar de chestia cu stomacul, care poate să fie plus/minus, căci oamenii mai numesc stomac tot abdomenul”, ne-a mai spus dr. Teodor Buliga. 

Citește și: Robert Fico a fost operat din nou

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel