Data publicării: 01.02.2017 13:36

Două spectacole fierbinţi la Teatrul Naţional din Bucureşti

Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura

Raluca Aprodu, Istvan Teglas și Marius Manole în Crima din strada Lourcine

Premiera spectacolului “Crima din strada Lourcine”

După succesul fulminant al ultimelor sale montări de la Teatrul Naţional din Seul, Richard II de Shakespeare, Pescăruşul de Cehov şi Domnişoara Iulia de Strindberg, ultimele două - producţii 2016, regizorul Felix Alexa revine cu un nou spectacol pe afişul teatrului ce l-a consacrat, Teatrul Naţional din Bucureşti, unde au avut loc cele mai multe realizări de succes din cariera sa, în peste două decenii de creaţie artistică.

Marius Manole și Istvan Teglas în Crima din strada Lourcine

Pe scena Sălii Atelier, publicul se va întâlni joi 2 februarie, la ora 19.00, şi vineri 3 februarie, la ora 20.00, cu o nouă piesă regizată de Felix Alexa, Crima din strada Lourcine de Eugène Labiche, un maestru al vodevilului, care a încântat generaţii de spectatori din toată lumea, acum într-o interpretare de mare fineţe: Marius Manole, Istvan Teglas, Raluca Aprodu,Mihai Calotă, Victor Ţăpeanu şi într-o viziune incitantă, susţinută de scenografia Andradei Chiriac.

Scenă din spectacolul Crima din strada Lourcine

După o noapte de beție, Lenglumé se trezeşte într-o dimineaţă în pat lângă fostul său coleg de liceu, Mistingue. Mahmuri, în încercarea de a-şi aminti ce s-a întâmplat noaptea trecută, cei doi bărbați constată că și-au pierdut câteva lucruri personale: unul, umbrela cu cap de maimuţă, celălalt, o batistă brodată cu iniţialele numelui... Mai mult, din gazeta zilei află că, lângă cadavrul unei cărbunărese, au fost găsite... lucrurile lor?! Cum memoria le joacă feste, cei doi trăiesc cu impresia că sunt autorii unei crime abominabile. Din acest moment acţiunea se precipită, scenele curg într-un ritm dement, iar eroii noştri, cuprinşi de coşmarul psihozei, acţionează sub impulsul unor adevăraţi... criminali.

Marius Manole în Crima din strada Lourcine

Recunoscut pentru viziunea sa vie, modernă, Felix Alexa ne propune un Labiche mai puţin cunoscut de publicul român. Gagurile şi răsturnările de situaţie se ţin lanţ în această piesă ce descrie exact granița ambiguă dintre aparență și realitate, revoltă și resemnare, vinovăția asumată și instinctul criminal ascuns în fiecare dintre noi, aşa cum observă regizorul. Dar ce poate fi mai cumplit decât să te suspectezi de crimă după o noapte în care doi foşti colegi de liceu, copleşiţi de bucuria revederii, se abandonează plăcerilor bahice până la uitarea de sine?

Gagurile și răsturnările de situație se țin lanț în Crima din strada Lourcine

"Disperare și dramatism la un reprezentant de seamă al teatrului de bulevard? Ei bine, da. Pentru mine, forța și unicitatea acestei piese, umorul ei fin, vin tocmai din îmbinarea stranie între disperarea personajelor care vor să scape unui destin implacabil și derizoriul situației lor reale", mărturiseşte Felix Alexa.

Crima din strada Lourcine, o comedie spumoasă

Sunteţi îndemnaţi să nu rataţi cea mai specială dintre crimele … Parisului, Crima din strada Lourcine, un intens delir comic ce conduce personajele principale prin situații neprevăzute. O bonetă, o perucă, un pantof de femeie, o umbrelă cu cap de maimuţă şi o bucată de cărbune declanşează o adevărată tornadă, într-o oră, densă, de spectacol. Un intens delir comic ce conduce personajele principale prin situațiile cele mai neprevăzute. O comedie neagră de calitate, uneori plină de haz... absurd, alteori de-a dreptul... „sângeroasă”, construită cu mecanismele unui adevărat thriller. Un spectacol pentru oameni inteligenţi care nu se feresc să râdă chiar de ei înşişi.

“No Man’s Land”, o parabolă despre război

Piesa reprezintă o dramatizare a filmului No Man’s Land (scenariul și regia Danis Tanović), câștigător al Premiului Oscar pentru Cel Mai Bun Film Străin, 2001.

Într-o lume măcinată de terorism și războaie, condusă de organizații globale și dependentă de mass-media, TNB prezintă No Man’s Land, o satiră împotriva războiului, a comunității internaționale și a presei în goană după senzațional și rating.

Mihai Călin și Richard Bovnoczki în No Man's Land

Absurdul războiului dintre Bosnia și Serbia este comprimat până la esență în acest spectacol care combină umorul negru cu tragicul și care nu se situează de partea niciuneia dintre taberele beligerante. Inamicii sunt cu toții la fel, numai numele lor diferă. Doi soldați, unul bosniac, celălalt sârb, se trezesc blocați în tranșeele dintre linii. Vorbesc aceeași limbă, cunosc aceiași oameni, se uită la aceleași meciuri de fotbal sau filme, dar se urăsc de moarte. Un al treilea soldat zace pe o mină care, la cea mai mică mișcare, urmează să explodeze, ucigând totul în jur. Cei doi dușmani sunt nevoiți să dezamorseze împreună situația și decid să apeleze la ajutorul Națiunilor Unite. Își fac apariția forțele de menținere a păcii, însoțite de CNN. Un episod local capătă conotații globale, atingând inimaginabile cote ale absurdului.

Bazat pe un scenariu scris de un bosniac, cu un regizor bulgar și o distribuție românească, No Man’s Land de la TNB este nu numai o parabolă despre război, ci și despre deșertăciunea vieții și a naturii umane.

Alexander Morfov este unul dintre cei mai cunoscuți regizori bulgari de teatru, cu spectacole de mare succes nu numai în țară natală, dar și pe scenele unor importante teatre din Rusia, Macedonia, Israel etc. A obținut numeroase premii naționale și internaționale de teatru, printre care Askeer și Icarus (Bulgaria), Muza de aur, Sufita de aur, Masca de aur, Turandot de cristal și Pescărușul (Rusia). No Man’s Land reprezintă cea de-a treia sa colaborare cu Teatrul Național din București, după Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt și Furtuna de William Shakespeare, ultimul dintre acestea aducându-i actorului Mihai Călin Premiul Uniter pentru Cel mai bun rol secundar - Caliban.

No Man's Land. foto Florin Ghioca

No Man`s Land este o satiră la adresa războiului, cu toate implicaţiile sale, plecând de la conflictele din războiul balcanic dintre sârbi şi bosniaci, unde are loc acţiunea.

Regie, adaptare și ilustrație muzicală: Alexander Morfov.

Decor: Nikola Toromanov. Costume: Andrada Chiriac. Light design: Chris Jaeger.

În distribuție: Mihai Călin, Richard Bovnoczki, Ciprian Nicula, Marcelo S. Cobzariu, Rareş Florin Stoica, Mihai Munteniță, Ionuț Toader, Andrei Atabay, Denis Hanganu, Vitalie Bichir, Eduard Adam, Mandin Mădălin, Adrian Iosif Pop George Piştereanu, Alexandra Sălceanu, Aylin Cadir, Fulvia Folosea, Nicolae Dumitru, Ionuț Niculae, Aurel Ungureanu, Silviu Negulete-Viciu.

“Scenariul tratează lumea dură a războiului (cu lupte de putere, cu arme, grenade şi tancuri, cu oameni abrutizaţi or meschini, cu tragedii) într-o notă de sarcasm, cu mult umor negru şi ironii.

Richard Bovnoczki în No Man's Land

“Pentru că eu am puşcă şi tu n-ai”, aceasta este regula, arma dictează cine are dreptate pe timp de război. Conflictele armate topesc individul, neutralizează interesele comune şi rezumă totul la doi, la două tabere rivale. Conflictele sădesc distrugere, nimicire şi praf.

În mijlocul războiului, forţaţi să stea împreună între taberele rivale, personajele se transformă însă, se dezbară într-un fel de război. Între insulte, poziţii de forţă, bruscări, bătăi şi înjurături, apare plăpând dar se multiplică repede şi îi domină “umanul”.

Un cuvânt ne-ţipat, un bandaj oferit, o ţigară întinsă sau un gât de alcool, o atingere sau o strângere de mână, metamorfozează personajele şi le apropie. Într-o lume neagră, devastată de ura propovăduită de război, vedem prietenie, bunătate şi grijă faţă de cel de lângă tine, pentru că este om, cel dintâi” (Ziarul Metropolis).

“No Man’s Land marchează, în sfârșit, un eveniment pentru stagiunea de toamnă. O temă foarte actuală, preluată dintr-un film, prinde neașteptat viață scenică printr-o echipă deosebită – regizor, scenograf și actori - care o prezintă teatral impresionant, atractiv. Este un spectacol al emoțiilor, provocării și surprinde cum se îmbracă o tragedie actuală într-un comic amar", scria critical de teatru Ileana Lucaciu.

Iar Alina Epîngeac apreciază: "Un spectacol în care viaţa şi moartea îşi dau mâna, dar se trădează cu zâmbetul pe buze".

Spectacolul poate fi vizionat vineri, 3 februarie, ora 19:00, la Sala Studio.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News