Jurnalistul Răzvan Dumitrescu a prezentat un studiu realizat de Universitatea Tehnică de Construcții București în anul 2020 care arată ce pagube și câte victime ar fi în Capitală dacă am avea un cutremur de 7,5 grade sau unul de 7,7. 

"Am avut parte de cutremurele astea care ne-au speriat pe foarte mulți, replicile sunt peste 200. În Croația a fost un cutremur în urmă cu câteva minute, de vreo 5 grade. Pe mine m-a mirat o cu totul altă chestiune. M-a mirat că românii nu au știut până acum ce s-ar putea întâmpla în București dacă ar fi un cutremur de genul celui din 1977. Poate puțin mai mare, cel din 1977 a fost de 7,4 grade. Există niște studii făcute în 2020, finanțate de Banca Mondială, realizate de Universitatea Tehnică de Construcții București, în care sunt evocate două scenarii pentru Capitala României:

1. Un cutremur de 7,5 grade, produs în Vrancea, la adâncimea de 100 de kilometri.

2. Un cutremur de 7,7 grade, produs în tot în Vrancea și tot la adâncimea de 100 de kilometri.

Detaliile sunt cumplite. Eu mă întreb de ce au tăcut mâlc autoritățile, mă întreb de ce a tăcut mâlc Primăria Generală, care e pricipalul beneficiar al acestui studiu. 

Două scenarii

Haideți să vedem cum arată scenariile ca să înțelegem ce au simulat, după care vă explic metoda prin care au făcut cercetarea. În primul slide avem scenariile. Parametrii: 7,5 în scenariul unu și 7,7 în scenariul doi. Valoarea mediană de accelerație maximă a terenului: 0,26 g și 0,31 g în cazul scenariului cel mai urât.

Și acum, haideți să vedeți daunele. În scenariul 1 avem pe coloana din mijloc numărul de persoane afectate. Dacă stă cineva să adune numărul de morți, iese la peste 2.000 de morți. 1384 de morți au fost în cutremurul în 1977, atâția au fost raportați în București. Pierderile sunt de câteva miliarde de euro în scenariul 1.

În scenariul 2 lucrurile se complică foarte mult. Ajungem la un număr de morți de peste 4.000, pierderile sunt la peste 7 miliarde de euro și persoanele afectate sunt peste 20 de mii. Asta doar așa, la un prim calcul.

Calculul este o metodă matematică pe care o folosesc americanii în evaluarea daunelor produse de cutremur. Se bazează acest studiu pe evaluarea clădirilor și pe tot ceea ce se știe despre clădiri. La clădirile publice a fost mai simplu. 

Ce s-ar întâmpla în școli

Vreau să vă spun ce s-ar întâmpla cu școlile. În scenariul 1, ceea ce vedeți cu galben e partea cea mai urâtă, adică daune extensive. Aici poate să fie  și cu prăbușire. Daunele moderate sunt cu albastru închis, iar cu albastru pal sunt daunele minore. În Sectorul 1, 15% dintre școli ar avea daune masive, 9% în Sectorul 2, 4% în Sectorul 3, tot 4% în Sectorul 4, 10% în Sectorul 5 și 9% în Sectorul 6. Vă dați seama ce ar însemna ca un cutremur să se producă când elevii sunt la școală în acele școli care se încadrează la daune extensive.

În scenariul 2 lucrurile sunt mult mai nasoale. 29% din școlile din Sectorul 1, n-are rost să vă spun ce ar însemna daune extensive... Deci, la doamna Clotilde 29%, 15% în Sectorul 2, 6% în Sectorul 3, tot 6% și în Sectorul 4, 18% în Sectorul 5 și 11% în Sectorul 6.

Am înțeles că ieri au început să se ducă guvernanții la școli, după ce s-a publicat la Antena 3 CNN aceste tabele. Se fac și ei că lucrează. Știau din 2020, puteau să se ducă din 2020 să vadă care este situația. Atenție, sunt clădiri publice, aici nu mai putem da vina pe cetățenii iresponsabili proprietari care deși știau că au bulină roșie, au scos-o și nu au făcut nimic. Aici e vorba despre clădiri publice", a explicat Răzvan Dumitrescu în cadrul emisiunii "Ce Se Întâmplă" de la DC NEWS TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News