Acestea au provocat pagube materiale, dar nu au fost victime. Cele două rachete au lovit în Zona Verde a Bagdadului, unde se află mai multe misiuni diplomatice şi clădiri guvernamentale irakiene. Zona este o ţintă frecventă a atacurilor cu rachete şi drone. Acestea au provocat doar pagube materiale, a declarat armata irakiană, potrivit AP.

O rachetă a fost distrusă de sistemul C-RAM al ambasadei americane. Cealaltă a căzut lângă un monument naţional provocând daune la două vehicule civile. O anchetă a fost lansată de către forţele de securitate irakiene.

Cele mai multe atacuri au ca ţintă ambasada americană. Grupurile aliate Iranului au jurat să se răzbune pe Statele Unite pentru atacul american din 2020 în timpul căruia a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani şi comandantul miliţiei irakiene Abu Mahdi Al-Muhandis. Aceste organizaţii au condiţionat încheierea atacurilor împotriva SUA de ieşirea trupelor americane din ţară.

Coaliţia condusă de SUA şi-a încheiat oficial misiunea de sprijinire a forţelor irakiene împotriva grupării teroriste Statul Islamic luna aceasta. Aproximativ 2.500 de militari vor rămâne în cadrul unei misiuni de consiliere pentru forţele irakiene.

Astfel de atacuri au loc des în Irak. În luna noiembrie, o dronă încărcată cu explozivi a vizat reşedinţa prim-ministrului irakian Mustafa Al-Kadhimi într-o tentativă de asasinat, informează Mediafax.

Alte ştiri internaţionale:

NATO vrea să trimită trupe în România şi Bulgaria în contextul tensiunilor cu Rusia

Comandantul Suprem al Forţelor Aliate în Europa, generalul american Tod Wolters, a sugerat că alianţa ar trebui să stabilească o prezenţă militară în România şi Bulgaria în urma defăşurării de trupe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina, a informat ziarul german Der Spiegel, relatează Reuters.

Tod Wolters ar vrea ca NATO să extindă misiunea „Enhanced Forward Presence” în România şi Bulgaria, după ce din 2017 trupe ale alianţei sunt prezente în Polonia şi statele baltice. Acesta ar fi cerut întăriri la graniţa de Est a alianţei în timpul unei conferinţe video cu şefii militari ai statelor member.

NATO a refuzat să comenteze aceste declarații.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri că NATO „va evalua în mod constant necesitatea de a ne ajusta în continuare prezenţa noastră şi în sud-estul regiunii, pentru că trebuie să fim siguri că putem proteja şi apăra întotdeauna aliaţii împotriva oricărei ameninţări”.

Prezenţa trupelor ruseşti la graniţa cu Ucraina a crescut tensiunile dintre Moscova şi NATO, iar alianţa a îndemnat să nu invadeze fosta republică sovietică. Rusia a negat că ar plănui o invazie. Kremlinul spune că răspunde la ameninţările propriei securităţi din cauza relaţiilor tot mai strânse ale Ucraine cu alianţa nord-atlantică.

Moscova a anunțat vineri că doreşte o garanţie din partea NATO că va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News