Germania și Brazilia insistă pentru adoptarea unei rezoluții ONU care să apere dreptul la intimitate al utilizatorilor de internet, în ceea ce reprezintă primul efort internațional de blocare a intruziunii agențiilor de informații americane, spun surse citate de Foreign Policy.

Diplomați nemți și brazilieni s-au întâlnit, vineri, la New York, cu un grup restrâns de reprezentanți ai unor guverne din Europa și America Latină pentru a formula rezoluția ce extinde drepturile privind intimitatea din Pactul Internațional privind drepturile Civice și politice (1966) în mediul online. Hârtia nu se referă specific la repetatele practici americane de spionaj care au tensionat relațiile transatlantice ale Washingtonului, dar este clar că noile dezvăluiri ale lui Edward Snowden au creat un context politic favorabil unei asemenea mișcări.

”În cel mai rău caz, partenerii noștri europeni ar putea să nu mai împărtășească cu noi informații, de teamă că noi le vom devia către un mecanism care încalcă dreptul la viață privată”, a declarat pentru sursa citată Ray Kimball, un strateg militar cu experiență politică în chestiuni europene. El a precizat că nu vorbește în numele armatei.

Statele Unite se confruntă cu reacții mai dure ca niciodată din partea liderilor europeni, după ce cancelarul Angela Merkel a declarat că are informații potrivit cărora SUA i-au ascultat conversațiile telefonice. Ea a pledat pentru o mai bună comunicare între parteneri și a recunoscut că acest scandal a semănat ”sămânța neîncrederii”. Pe seama acestui incident, UE se gândește să anuleze negocierile privind tratatul de liber schimb cu Statele Unite ale Americii.

Președintele brazilian Dilma Rousseff a reclamat și ea, cu puțin înaintea cancelarului german, același tip de practici plecate din butoanele Agenției de Securitate a SUA, care i-ar fi ascultat conversațiile, creând în acest fel ”o Breșă al dreptului internațional”.

Ultimele dezvăluiri ale ziarului britanic The Guardian arată că practica spionării liderilor mondiali de către SUA era una de rutină, iar mecanismul de monitorizare era alimentat cu numere de telefon chiar de oficiali ai SUA, din alte departamente ale guvernului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News