Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Două decenii de închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o. Aziz cere acum mega despăgubiri
Sursa Foto YouTube ABC News
20 de ani de închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o și ”de mai mult de 55 de ani trăiesc sub eticheta de ucigaș a unuia dintre cei mai importanți lideri ai drepturilor civile din istorie”, explică avocații lui Azis, David Shanies și Deborah Francois.
Avocații lui Muhammad Aziz, în vârstă de 84 de ani, eliberat anul trecut după ce a fost condamant ca fiind ucigașul lui Malcolm X în 1965, au intentat un proces de 40 de milioane de dolari împotriva orașului New York pentru două decenii într-o închisoare ”pentru o crimă notorie pe care nu a comis-o".
O altă plângere a fost depusă de familia lui Khalil Islam, un al doilea bărbat acum decedat, care fusese condamnat pe nedrept pentru crimă. Avocații David Shanies și Deborah Francois au declarat în plângerile depuse joi că atât Aziz, cât și Islam se aflau în casele lor din Bronx când Malcolm X a fost ucis.
În cerere, avocații lui Aziz subliniază povara de ”a trăi cu greutățile și umilința care vin odată cu a fi etichetat pe nedrept drept condamnat pentru uciderea unuia dintre cei mai importanți lideri ai drepturilor civile din istorie”.
”Deși nu mă opresc asupra cum ar fi fost viața mea dacă această parodie a justiției nu s-ar fi întâmplat niciodată, trauma profundă și de durată pe care a provocat-o nu poate fi explicată. Cei peste 20 de ani petrecuți în închisoare mi-au fost furați mie și familiei mele și, în timp ce dosarul oficial recunoaște acum adevărul, nimic nu poate remedia prejudiciul pe care condamnarea mea greșită l-a provocat tuturor”, a spus Aziz într-un comunicat, potrivit Rainews.
Proiectul Innocence, o organizație non-profit care promovează revizuirea cauzelor judiciare legate de persoane condamnate pe nedrept, a declarat că o anchetă comună a descoperit noi dovezi ale nevinovăției lui Muhammad Aziz și Khalil Islam, inclusiv unele documente FBI care fuseseră reținute de către apărare și acuzare.
Malcolm X, o icoană a luptei pentru drepturile civile a afro-americanilor, a fost ucis pe 21 februarie 1965, în timp ce ținea un discurs la un eveniment la Audubon Ballroom din Manhattan.
Trei bărbați au fost găsiți vinovați de crimă: Thomas Hagan, care a mărturisit că a împușcat, și Aziz și Islam, care și-au pretins întotdeauna nevinovăția.
Cine a fost Malcolm X
La 19 Mai 1925, la Spitalul Universitar din Omaha, Nebraska, se năştea Malcolm Little, cel ce avea să devină, peste câţiva ani, charismaticul şi controversatul Malcolm X.
Acesta, dar şi soţia sa, făceau parte din organizaţia Universal Negro Improvement Association (UNIA), fondată de Marcus Garvey în 1914, care îşi propunea să unească Afro-Americanii şi Africanii într-o mare ierarhie rasială. Inspirat de Garvey, Earl îşi educa fiii în să fie mândri de originea lor şi să fie independenţi faţă de albi, potrivit Historia.
În timpul unui discurs la Audubon Ballroom din Mahattan, a fost împuşcat mortal. NYPD (New York Police Department) conchide că este rezultatul unui conflict de aproape un an între grupări inamice ale Afro-Americanilor, iar asasinii săi au fost identificaţi ca fiind membri ai NoI-Talmadge Hayer, Norman 3X Butler and Thomas 15X Johnson – care în Martie 1966 au fost găsiţi vinovaţi de omor calificat.
Malcolm X a fost înmormântat la Cimitirul Ferncliff, din Hartsdale, New York. Moartea sa a a influenţat muzica afro-americană, respectiv jazz-ul, în a deveni o extensie a mişcării naţionale a populaţiei de culoare. Noii muzicieni resping moderaţia politică şi non-violenţa şi îşi exprimă furia şi militantismul, inspiraţi de discursurile lui Malcolm. De asemenea, acesta devine foarte popular şi printre tinerii albi americani, după publicarea cărţii sale autobiografice.
De-a lungul timpului, Malcolm X a ajuns la statul de erou în panteonul Afro-American, deşi la momentul morţii sale era considerat un demagog iresponsabil. Orice s-ar crede despre el, a reuşit să transforme discursul şi politicile rasiale, înţelegând că pentru a modifica într-adevăr ceva, nu era de ajuns să îşi dorească schimbarea internă, ci să internaţionalizeze subiectul drepturilor omului. Astfel, Malcolm X credea că ONU trebuie să fie forumul decizional în aceste probleme şi nu Congresul SUA.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
