Dosar Lucian Onea. Înfrângere Inspecția Judiciară. Ce a decis CSM
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM a admis excepţia ridicată de fostul procuror-şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi a constatat nulitatea unei acţiuni disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva sa.
'Admite excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare din data de 28 februarie. Constată nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului Lucian Gabriel Onea, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina (în prezent suspendat din funcţie) pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 litera b) din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie', se arată în minuta deciziei de miercuri.
Lucian Onea suspendat din funcție
Pe 23 iulie, Secţia pentru procurori a CSM a decis suspendarea din funcţie a fostului şef al DNA Ploieşti Lucian Onea, trimis în judecată de Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) pentru represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă. Pe 15 iulie, Lucian Onea a fost trimis în judecată alături de fostul procuror Mircea Negulescu.
Potrivit Parchetului General, Lucian Onea este acuzat de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, instigare în formă continuată la comiterea, fără vinovăţie, sub forma participaţiei improprii a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Acuzații de fals
Procurorii de la SIIJ susţin că Lucian Onea şi Mircea Negulescu, în instrumentarea a două dosare penale, în cursul lunii mai 2015, l-au determinat pe fostul deputat Vlad Cosma, martor denunţător, să plăsmuiască un denunţ în numele unei persoanei imaginare, să întocmească în fals, în format electronic, tabele care conţin numele unor persoane din Republica Moldova care ar fi avut cetăţenie română în anul 2014, cu scopul de a dovedi infracţiunea de coruperea alegătorilor pretins săvârşită de persoana împotriva căreia s-a formulat denunţul, conform AGERPRES.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News