Dorian Popa riscă închisoare, deși susține că nu era sub influența canabisului. Vlad Zaha: Legea ajunge să favorizeze consumul de alcool la volan

Prin urmare, rămâne să ne întrebăm dacă el chiar era sub influență sau analizele au ieșit pozitiv doar pentru că avea reziduri de canabis în sânge. Prea multă importanță juridică nu are întrebarea, pentru că, așa cum explică și Dorian Popa - „încadrarea în lege este aceeași”.

Dar, pentru a afla totuși dacă IML-ul poate face această distincție, redacția noastră l-a contactat Vlad Zaha, un criminolog român, școlit la Oxford, unde a învățat cele mai bune metode prin care un stat poate aborda lupta cu dependențele.

Legea care trebuie să combată drogurile la volan poate ajunge să promoveze alcoolul. Vlad Zaha: Legislația nu face diferența asupra cantităților găsite în corp

Întrebat dacă analizele IML pot demonstra, cu adevărat, dacă un șofer a condus sub influență, Vlad Zaha a răspuns:

„Da, deci rezultatele de la IML sunt foarte clare și defalcate, pe cantitățile propriu-zis identificate în organism, la nivel de micrograme. Sunt foarte detaliate și e foarte important, deoarece avem o problemă în justiția românească. Teoretic, ÎCCJ a decis, în 2021, că, în viziunea instanței, legislația nu face diferența asupra cantităților găsite în corp. Adică, prin ceea ce au decis ei acolo, orice prezență, chiar și reziduală, care nu-ți afectează creierul sau abilitățile de a conduce, ar intra sub incidența legii penale.

Acum, ce se întâmplă în practică, în justiția din România, este că dacă vine raportul de la IML, în care se confirmă orice cantitate, majoritatea judecătorilor vor interpreta situația în sensul legii penale, adică pedeapsă cu închisoarea între 1-5 ani. Nu vorbim despre accidente, ci doar despre condusul sub influență. Dar există și o practică minoritară, în care unii judecători acceptă rapoartele foarte detaliate, înregistrate ca dovezi de către apărare, în care se prevede foarte clar și medical că acele cantități infime, reziduale, nu au afectat, de fapt, abilitatea persoanei respective. Deci, acea decizie a ÎCCJ poate fi invocată ca argument persuasiv de către procurori, dar există puține instanțe care iau în considerare prezența onestă a drogurilor în corp, adică și din punct de vedere calitativ, nu doar cantitativ.

Trebuie să se facă o distincție referitoare la impact pentru că, realist vorbind, dacă doar au existat reziduri, care nu au influențat cu nimic, atunci nu ar trebui să se intre sub incidența legii penale. Este o aberație, pur și simplu. Am putea zice că se favorizează și consumul de alcool, unde există acele limite de 0,40, unde este contravenție, respectiv 0,80, unde este dosar penal. La droguri nu este prevăzută diferența asta deloc, chiar dacă vorbim despre un consum rezidual de acum 2 săptămâni”.

Avem nevoie de schimbări legislative care să ferească șoferii de abuzuri

„Ar fi nevoie de schimbări legislative, iar asta este și ceea ce spun o grămadă de foruri medicale din România, în special medici psihiatrii, medici toxicologi, inclusiv medicul Gabriel Gorun, un toxicolog foarte faimos sau Gabriel Diaconu. E nevoie de o lege care să facă această delimitare, precum la alcool. Să nu mai fie doar cantitativ -„dacă există sau nu există” - pentru că pedepsim și oameni nevinovați. Trebuie să definim niște limite, bineînțeles, extrem de mici. Aceste limite trebuie să facă doar diferența între o cantitate reziduală și condusul, real, sub influență”, a mai declarat criminologul.

Potrivit acestuia, mai multe țări europene au stabilit deja astfel de limite. Centrul European de Monitorizare a Drogurilor indică mai multe praguri:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News