„La solicitarea reprezentanților mass media privind posibile efecte pe care Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 și Decizia pronunțată la data de 25 octombrie 2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), referitoare la prescripția răspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate în judecată și în curs de investigare), Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 și a Deciziei ÎCCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale, Direcția Națională anticorupție (DNA) a întocmit o situație estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale.
În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menționate va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată.

În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Situația detaliată se prezintă astfel:
Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA):
- 190 dosare;
- prejudiciu estimat 648.207.688 euro;
- valoarea totală a mitei și a traficului de influență 50.997.625 euro;

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanțelor) de judecată, în diferite stadii:
- 367 dosare;
- prejudiciu estimat 561.230.056 euro;
- valoarea totală a mitei și a traficului de influență 99.471.962 euro”, a transmis DNA pe pagina sa web.

Avocatul Winzer Kristian, răspuns

„DNA se plânge că aplicarea Deciziilor C.C.R. nr. 297/2018 și nr. 358/2022, respectiv a Deciziei Î.C.C.J. din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripția răspunderii penale ”va avea consecințe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată”, dintre aceste cauze 190 fiind ”aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)”.

Ceea ce NU spune însă DNA este de ce procurorii săi nu au fost capabili să instrumenteze și să finalizeze urmărirea penală în termen de 8 sau de 10 ani de la momentul sesizării acestei structuri specializate a Ministerului Public, în condițiile obiective în care, pentru majoritatea infracțiunilor care sunt de competența DNA (infracțiuni de corupție și de serviciu, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE) termenele de prescripție a răspunderii penale sunt între 8 și 10 ani.

Ceea ce nu recunoaște DNA este culpa sa evidentă și determinantă (NU este nici vina C.C.R., nici vina ÎC.C.J., nici vina legiuitorului, nici a societății civile, etc.) în desfășurarea procedurilor judiciare penale tocmai ca urmare a inactivității/activității ineficiente a procurorilor săi (care NU supraveghează activitatea de urmărire penală, ci o efectuează în mod obligatoriu, în virtutea legii)!

Ceea ce uită, deopotrivă, DNA este că, potrivit prevederilor art. 8 C.Proc.Pen., ”organele judiciare au OBLIGAȚIA de a desfășura urmărirea penală (…) astfel încât să fie constatate LA TIMP și în mod complet faptele care constituie infracțiuni (…), iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un TERMEN REZONABIL.”

În jurisprundența CtEDO (a se vedea cauza BOTTAZZI contra Italiei, Hotărârea din 28 iulie 1999, parag. 22), s-a statuat că dreptul la desfășurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil are ca scop PROTEJAREA tuturor persoanelor implicate într-o procedură penală (indiferent dacă aceste persoane sunt sau nu în stare de arest preventiv) contra LENTORII EXCESIVE a procedurii, în vederea evitării prelungirii pe o perioadă prea mare de timp a INCERTITUDINII cu privire la soarta celui acuzat. Această garanție urmărește să asigure că justiția este administrată FĂRĂ ÎNTÂRZIERI care i-ar afecta credibilitatea sau însăși eficiența.

PS: Jurisprudența CtEDO evidențiază că depășirea termenului rezonabil al procedurilor este unul dintre cele mai frecvente capete de cerere invocate de către reclamanți – aproximativ 40% dintre cauzele aflate pe rolul instanței europene”, a transmis avocatul pe pagina sa de Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News