"Sunt cam 1300 de specii de lilieci la nivel mondial. Este a 2-a clasă de mamifere, cea mai diversificată după rozătoare. Sunt destul de bine distribuiți și evoluați. Se găsesc în toate mediile, în afară de zonele arctice. Am scos lilieci dintr-o casă din Suceava. E o poveste destul de complicată acolo, dar ideea este în felul următor: aceste specii dispar și apar atât de mult! Fiind atât de multe, în fiecare an dispar o parte dintre ele și apar specii noi descrise de oameni de știință, dar rata de dispariție este mai mare decât durata de descriere a speciilor noi, pentru că în momentul de față ne aflăm în Antropocen, iar Antropocenul este o perioadă nouă geologică în care omul a schimbat 100% fața Terrei, inclusiv biodiversitatea care face parte din ecosferă. Practic, ne confruntăm cu o extincție în masă, și atunci aceste specii încep să dispară", a spus Dragoș Mântoiu.

"Legat de datele referitoare la extincția speciilor, nu se poate la infinit. Au existat extincții mult mai nasoale în istorie. Natura și-a revenit, dar asta nu trebuie să fie o scuză pentru noi, să continuăm să mergem pe calea pe care mergem", a adăugat acesta.

"Există o grămadă de soluții pe care le putem implementa să reducem această pierdere în biodiversitate. Pe de altă parte, oamenii care gândesc foarte economic și spun că nu-i interesează, că nu mai salvează ursul cu lăbuța roz și că vor să își pună o vilă acolo au și ei un punct de vedere. OK, există soluții. Partea economică pe care tu o pierzi înseamnă atât de mulți ecologiști care se chinuie să monetizeze servicii ecosistemice. Oamenii de rând încearcă să conștientizeze cam cât de mult pierdem noi din cauza faptului că nu avem grijă animale", a mai spus acesta.

"Spre exemplu, ne uităm în Marea Britanie, unde sunt obligați să împrejmuiască pădurile, pentru că sunt urme de peste 1000 de căprioare care vin și se hrănesc cu puieții de arbori care nu se pot extinde, iar dacă nu le îngrădesc, au scăpat de lupi, de prădători, de carnivorele mari care țineau sub control acele populații. Deci pentru a reface o populație de carnivore mari funcțională în acel mediu costă foarte mult. Un lup efectiv poate să modeleze peisajul din jurul lui. Crescând pădurea, se stopează eroziunea solului și așa mai departe, deci sunt o mulțime de legături în cascadă, demonstrate, nu fabulate. Tocmai ce am fost și am scos niște lilieci care erau într-o peșteră pe autostrada A1, a fost un mare scandal, a fost o chestie foarte ciudată acolo, dar a trebuit să extragem acea colonie, pentru că se bloca proiectul indefinit", a conchis acesta.

Dragoș Mântoiu este doctorand la Institutul de Speologie Emil Racoviţă din Bucureşti, unde se concentrează în special pe migraţia liliecilor şi pe ecologie, folosind o abordare spaţială.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News