Dar, potrivit unui nou studiu pe termen lung, publicat în revista Current Biology, chiar și polenizatorii care trăiesc în păduri îndepărtate, fără oameni, departe de ei și nu sunt expuși direct la comportamente dăunătoare, cum ar fi utilizarea pesticidelor chimice și distrugerea habitatului, dispar în număr destul de înfiorător. E un semn îngrijorător că polenizatorii noștri atât de necesari dispar în ritmuri alarmante.

Albinele, așa cum spune The Bee Conservancy, „se află în centrul supraviețuirii noastre”. Procesele agricole umane se bazează pe acești polenizatori prețioși, care joacă un rol esențial în creșterea culturilor pe care le mâncăm noi și animalele noastre. Ele joacă un rol la fel de critic și în sistemele alimentare naturale.

Efect de domino

Pe scurt, dacă pierdem albinele, pierdem şi plante, ceea ce înseamnă că pierdem pe rând o mulțime de animale, habitate și culturi. Nu e bine. Studiul de 15 ani, care s-a încheiat anul trecut, a urmărit îndeaproape populațiile de albine și fluturi din trei zone diferite, îndepărtate, împădurite, din Pădurea Națională Oconee, din nordul Georgiei. După analizarea datelor, cercetătorii au putut concluziona că aproximativ 62,5% din populația inițială de albine a fost pierdută, în timp ce populațiile de fluturi s-au micșorat cu 57,6%. Numărul speciilor de albine a scăzut și el, zona pierzând 39% din biodiversitatea speciilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News