Data publicării: 21.01.2016 09:51

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște

Autor: Crişan Andreescu | Categorie: Cultura

În plină ascensiune a islamismului, când sute de mii de muslmani au invadat Europa, Arhiepiscopul de Canterbury, liderul Bisericii Anglicane, a declarat că poartă discuţii cu Papa Francisc şi Patriarhul Tawadros al II-lea, care conduce Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria, pentru ca Paştele să fie sărbătorit în aceeaşi zi a fiecărui an, punând astfel capăt uneia dintre cele mai mari dispute dintre confesiunile creştine.

Liderul Bisericii Anglicane a anunţat, la finalul unei întâlniri cu episcopii din subordinea sa, că negociază deja cu Papa Francisc şi Tawadros al II-lea pentru fixarea Paştelui, astfel încât cea mai importantă sărbătoare creştină să nu mai aibă dată variabilă şi să fie marcată în acelaşi timp de adepţii tuturor cultelor creştine, transmite BBC, reluat de revistablogurilor.ro.

„Trebuie să găsim un acord" pentru o dată comună, a spus Francisc în noiembrie, 2014, care a mai precizat că pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie să se ajungă la un acord între biserici. „Biserica Catolică este dispusă să renunţe la data determinată pentru Duminica Paştelui, adică în prima Lună plină după echinocţiul de primăvară", a declarat Papa Francisc, sugerând a doua duminică a lunii aprilie pentru Paştele comun. Constatând că fenomenul de Lună Plină se produce tot mai târziu în timpul anului, suveranul Pontif a făcut şi o glumă: „În 60 de ani riscăm să sărbătorim Paştele în luna august".

Cum se calculează data Paștelui

Modul de calculare a datei Paştelui a fost stabilit în anul 325, de conciliul de la Niceea, condus de împăratul Constantin cel Mare. Însă bisericile, cea catolică şi cea ortodoxă, interpretează diferit regulile şi, de aceea, datele la care se stabileşte sărbătoarea diferă de cele mai multe ori.

„În principiu, sistemul de stabilire a datei Paştelui este la fel, numai că diferă calendarul folosit, Gregorian şi cel Iulian. Sistemul este foarte simplu: este prima duminică cu Lună Plină după echinocţiul de primăvara.

În prezent, creştin-ortodocşii stabilesc data Paştelui în funcţie de fazele lunii, după indicaţiile lăsate în urma primului Sinod Ecumenic, în anul 325. Atunci, liderii creştinilor au stabilit ca Paştele să fie sărbătorit în funcţie de Echinocțiul de Primăvară (21 martie). Mai exact, în prima duminică după prima lună plină apărută după Echinocţiu. Dacă prima lună plină apare într-o duminică, atunci Paştele se sărbătoreşte peste o săptămână, nu în acea zi – regulă impusă la început pentru ca sărbătoarea creştinilor să nu coincidă cu Paştele iudeilor.

[citeste si]

Problema este, şi aici intervine deruta, că echinocţiul de primăvară ţine de calendar, nu ţine nici de fazele lunii, nici de altceva. Şi atunci depinde ce calendar foloseşti. Pentru că acolo a fost problema, s-a constatat că, de fapt, în timp, echinocţiul calendaristic nu mai coincidea cu echinocţiul astronomic, că nu mai pica la aceeaşi dată.

Pentru a se readuce coincidenţa la locul ei, s-a hotărât îndreptarea calendarului în două etape: mai întâi s-au suprimat 3 zile şi apoi încă 10. Ultima a fost decisă de Papa Grigorie, de aici vine şi numele calendarului Gregorian. Pentru că decizia a fost luată de Papă unii au înţeles că de fapt adoptăm o decizie a Papei şi au refuzat să treacă la noul calendar.

În acest sens, Arhiepiscopul de Canterbury şi-a exprimat încrederea că schimbarea va avea loc în următorii 5-10 ani, „înainte de pensionarea" sa. Dacă va fi acceptată, modificarea va fi una dintre cele mai importante pentru confesiunile creştine din ultimele sute de ani. Ideea nu este deloc una nouă.

După cum am mai arătat, Papa Francisc a lansat in noiembrie la Istanbul un apel ferm pentru unitatea Bisericilor Catolica si Ortodoxa, despartite de un mileniu, aratand ca victimele razboaielor si tinerii cer ca acest pas istoric sa fie facut.

De o importanta exceptionala in mesaj este faptul ca Papa a tinut sa sublinieze ca nu exista nici o pretentie din partea catolicilor:

„Biserica Catolica nu doreste sa impuna nici o conditie, in afara celei a profesiunii de credinta comune. Suntem gata ca sautam impreuna modalitatile prin care sa garantam unitatea necesara a Bisericii in conditiile actuale."

De ce s-au separat cele două Biserici

Bisericile Catolica si Ortodoxa s-au separat in 1054, cand Papa Leon al IX-lea si Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopolului si-au aruncat reciproc anatema.

Printre diferentele care divizeaza cele doua blocuri crestine se afla celebrul Filioque (Catolicii sustin ca Duhul Sfant din Sfanta Treime purcede din Tatal si din Fiul, in vreme ce Ortodocsii cred ca acesta purcede doar din Tatal), sau Primatul Papei (intaietatea, infailibilitatea si superioritatea fata de ceilalti episcopi).

Propunerea Papei Francisc nu este, totuși, originală. Mai înainte, Papa Tawadros al II-lea al Bisericii Copte a Alexandriei i-a propus Papei Francisc stabilirea unei date comune a Paştelui pentru toate Bisericile creştine, susţinând că aceasta este o urgenţă, în special pentru comunităţile creştine din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, care, datorită multiconfesionalităţii locului, sărbătoresc Paştele la date diferite, potrivit adevărul.ro.

Papa Francisc și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I

Papa Francisc a fost receptiv la această propunere, astfel că propunerea a fost trimisă către doi lideri importanţi ai Ortodoxiei: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I şi Patriarhul Rusiei, Kiril.

Deşi este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie şi Catolicism, problema calendarului a generat polemici chiar în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocşi crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forţată cu Catolicismul.

Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis ca fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviinţă. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria şi Arhiepiscopia Ciprului.

Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos.

De aceea, data Paştelui Ortodox se sărbătoreşte în toată Ortodoxia după vechiul calendar Iulian, chiar şi pentru Patriarhiile care au în uz calendarul Gregorian, în scopul păstrării unităţii liturgice a Ortodoxiei.

Aşadar, unificarea datei Paştelui se poate realiza doar printr-o alternativă:

1. Fie întreaga Ortodoxie va renunţa la stabilirea datei Paştelui după calendarul Iulian şi îl va folosi pe cel Gregorian astfel încât să coincidă cu Paştele Catolic. Cum însă unii ortodocşi încă mai văd în îndreptarea calendarului o erezie, această soluţie va lua foarte mult timp pentru a lămuri problema.

Legat de acest aspect, în rândul monahilor care activează în rândul Bisericii Ortodoxe Române există voci care spun că nu vor accepta niciodată trecerea la Calendarul Gregorian. Aceștia spun că ori se vor separa, ori vor cere caterisirea.

2. Fie Catolicismul, deşi foloseşte calendarul Gregorian, va face o excepţie, asemenea Patriarhiilor care folosesc deja calendarul Gregorian, şi va stabili data Paştelui după calendarul Iulian, pentru a coincide cu Paştele Ortodox. Această soluţie pare puţin probabilă, din moment ce Papa Francisc, atunci când a mai vorbit de unificarea Bisericilor, a spus că „nu vrea să impună o anumită cerinţă".

De asemenea, în rândul monahilor care activează în rândul Bisericii Ortodoxe Române există voci care spun că nu vor accepta niciodată trecerea la Calendarul Gregorian. Aceștia spun că ori se vor separa sau vor cere caterisirea.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News