Termenul „harţi” este folosit în calendarul ortodox pentru a însemna zilele de dezlegare sau suspendare a totală a postului.

Aceste zile se găsesc pe durata întregului an bisericesc:

Între Nașterea Domnului și Botezul Domnului;

În săptămâna de după Învierea Domnului (Săptămâna Luminată);

În săptămâna de după Pogorârea Duhului Sfânt;

În prima săptămână a Triodului (după Duminica vameșului și a fariseului).

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „harți” este o prescurtare din limba neogreacă a termenului „άρτγιβούρτγι”, forma armeană a lui „araciavorat”, care înseamnă postul premiţiilor sau postul premergător Păresimilor. Acesta se termină la armeni în sâmbăta Sfântului Serghie (Sarchis), cu două săptămâni înainte de Postul Paştilor (de aceea, la armeni se mai numeşte şi postul Sfântului Serghie).

Zilele cu „harți” sunt rânduite fie pentru a marca bucuria unor sărbători precedente, fie pentru a-i întări pe credincioşii care se pregătesc să țină un post prelungit. Așadar, în zilele respective vom putea consuma orice fel de alimente (carne, lapte, brânză, ouă, pește etc.).

Așadar, postul este suspendat până luni, 20 iunie, când începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Sfinții Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă pe 29 iunie. În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. 

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

Potrivit tradițiilor, femeile nu au voie să mănânce mere până în această zi, fiindcă îi mânie pe cei decedați. Doar femeile tinere au voie să mănânce mere după Sfinții Petru și Pavel, în timp ce femeile vârstnice sunt nevoite să aștepte până la Sfântul Ilie. La fel se spune și despre văduve, care vor fi sănătoase dacă nu mănâncă mere până la Sfântul Ilie.

În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

Trei zile de sărbătoare

Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate.

Peste 510.000 de români își aniversează onomastica de Sfinții Petru și Pavel. Dintre aceștia, 375.222 sunt bărbați, iar restul, femei.

Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbați sunt Petru, Petre și Paul, iar la femei, Paula, Petronela și Petruța.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News