Tabletă
Desktop
Data publicării:
Despre aviație, pericole în zbor și pasiunile surprinzătoare ale piloților. Interviu cu Cezar Osiceanu
Autor: Maria Daniela Toma | Categorie: Stiri
Cezar Osiceanu
După o carieră de 44 de ani în aviație și peste 18 000 de ore de zbor, pilotul Cezar Osiceanu vorbește în exclusivitate pentru DC News despre profesia aleasă, parcursul său academic impresionant și pasiunile sale în afara timpului petrecut la manșă. Este pilotajul o profesie recomandată de un maestru al acesteia? Ce sacrificii a făcut pilotul Osiceanu pentru o carieră de succes și ce îi pregătește viitorul?
La frumoasa vârstă de 60 de ani, pilotul Cezar Osiceanu își amintește cu drag de momentele de inițiere în zbor și mai presus de atât, de momentele în care i s-a născut această pasiune.
„Ca orice copil, mă uitam la avioanele de pe cer și mă fascinau.”, a spus Cezar Osiceanu la începutul discuției. Pilotul a putut să își lase liberă imaginația despre zbor prin lectură. Îi plăceau cărțile care prezentau spațiul ceresc într-un mod fantastic. „Micul Prinț”, cartea scrisă de aviatorul Antoine de Saint-Exupéry, era lectura pe care o auzea de la mama sa, și care a reperezentat probabil prima cărămidă în construirea a ceea ce urma să fie o carieră de succes.
Ambiția și perseverența au dus la performanță.
Timp de 8 ani a studiat limba chineză și se pregătea să plece pentru studiile liceale în China. Când dosarul său a fost respins, s-a reorientat către pasiunea pe care o cultivase de mic, zborul. Parcursul său academic a fost unul de succes. A intrat pe locul 16 din peste 400 la liceul de aviație și, ulterior, cu cea mai mare medie la școala militară. Nu a primit nota 10 pentru că i s-a spus că nu „s-ar fi putut să fie pe același loc cu tovarășul Ceaușescu”. Drumul urmat la școala militară a fost contrar voinței părinților, care l-au împins către cariera de inginer de aeronave, dar acesta nu a renunțat la visul său și, povestește pe un ton glumeț, despre cum nu a rezolvat subiectele de la examenul de admitere pentru a nu obține nota de trecere necesară, menită să îl ducă pe drumul ingineriei.
A zburat mii de ore, fiind pilot la aviație utilitară, apoi fiind primul comandant din promoția sa și primul pilot comandant de echipaj. În 1993 devine pilot de curse comerciale la compania aeriană TAROM, unde în prezent este cel mai vechi angajat pilot.
„Sunt un simplu pilot la început de carieră. Am făcut și eu 60 de ani la începutul acestui an!”, menționează experimentatul pilot.
Omul, cât trăiește, învață! Motiv pentru care, după ce a finalizat Facultatea de Drept și un un Program Masteral în Drept Intern și Internațional al Afacerilor, și-a început o teză de doctorat, care are ca temă un subiect nișat, unic în țară: Reingineria aviației civile. Își va susține această teză de doctorat în luna septembrie.
Curajul și patriotismul pilotului Osiceanu par să fie moștenite din familie, având veterani de război drept bunici și unchi. Simțul patriotic îl propagă astăzi fără pretenția vreunei răsplate: „Fă tot ce poți pentru țara ta, dar să nu te aștepți să îți mulțumească cineva pentru chestia asta!”, își amintește pilotul că auzea din partea bunicului său.
Greutăți în zbor, dar și la sol.
Cezar Osiceanu își amintește multe momente dificile de la manșă. De-a lungul multelor ore de zbor nu poate merge totul mereu conform planului. Într-o instanță reiterată de pilot, relatează cum o decizie de ultim moment, care a fost deosebit de periculoasă pentru el, a salvat echipa de fotbal Dinamo, atunci când avionul în care se aflau a fost întâmpinat de trei berze. Pilotul experimentat a relatat și alte instanțe în care furtuni puternice și loviturile de fulger nu l-au împiedicat din a ateriza cursele cu brio.
„Fiecare a avut farmecul ei ca poveste, ulterior. În momentele acelea nu-ți ardea de povești...”, afirma în timpul conversației purtate Cezar Osiceanu.
Totuși, de fiecare dată când acesta zbura cu personalități cunoscute avea plăcedrea de a le invita în cabina de pilotaj pentru a le arăta cum funcționează treaba unui aviator.
„Vă dați seama că fiecare are o experiență aparte, mai ales la aterizare, unde începe distracția. Decolarea în aviație este benevolă, dar aterizarea este obligatorie.”, povestește pilotul. A avut alături artiști și personalități politice, suficiente pentru a nu avea timpul de a le enumera pe toate. Printre acestea se aflau Mircea Geoană, Mihai Tudose sau Victor Ponta.
La sol, viața unui pilot este foarte obositoare, motiv pentru care nu este poate o meserie pentru oricine. „Este o meserie de vârf, care se face din pasiune. Niciun om normal nu acceptă să muncească în felul ăsta. De aia ni se spune nouă piloților că suntem nebuni.”, menționează aviatorul pe un ton serios.
Asigurările sunt mai scumpe pentru cei ce profesează într-un astfel de domeniu, sărbătorile nu sunt echivalentele zilelor libere, iar timpul petrecut cu familia are mult de suferit. „În rândul piloților este un număr foarte mare de divorțuri, lucru care nu este o fericire. Nimeni nu vrea asta, dar asta este situația. Este o meserie care usucă pe lângă cam tot ce trăiește viu.”, atenționează pilotul.
Modificări în aviație - motiv de dezamăgire?
Cezar Osiceanu povestește despre cum au evoluat lucrurile de-a lungul carierei sale în aviație, ușor sceptic. Pregătirea piloților este diferită în ziua de astăzi, relatează acesta. Înainte, piloții trebuiau să treacă prin mai multe etape până la momentul în care zburau comercial, iar astăzi școlile de aviație sunt uneori inaccesibil de scumpe. Oamenii sunt descurajați și de această „sclavie aeriană”, așa cum o numește pilotul. Aviatorii muncesc în regim european opt zile și au doar două zile libere ulterior. Piloții au ajuns să fie văzuți mai mult ca niște roboți și zborul nu mai este „o poezie” așa cum poate era înainte pentru profesioniști. Modificările care sunt aduse sistemului sunt într-adevăr aduse pentru a rezolva anumite defecte, dar creează alte probleme în schimb.
Cezar Osiceanu - om, nu doar pilot.
Pasiunea care îl leagă pe Cezar Osiceanu de alți mari piloți pare să fie gastronomia. A menționat că marii aviatori de multe ori au această pasiune pentru gătit și îl dă exemplu pe Bâzu Cantacuzino în acest sens.
În plus, se pare că Cezar Osiceanu este și un mare iubitor de animale. Acesta are chiar o invenție înregistrată la OSIM pentru igiena pisicilor. Mai mult decât atât, el este primul care a omologat rasa de câini ciobănesc românesc intern și internațional. Are cea mai mare canisă din lume, iar de la el au cumpărat astfel de câini mari personalități precum Pavarotti, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Horia Brenciu și mulți alții.
La final am vrut să aflu care este recomandarea de lectură a unui pilot cu o carieră atât de impresionantă. Răspunsul a fost unul simplu: Micul Prinț.
Iar activitatea pilotului nu se oprește aici. Acesta are în plan finalizarea unei cărți proprii, în care va cuprinde„ frânturi de cer, frânturi de om, frânturi de aviator, frânturi de dragoste, pentru ca oamenii să se poată bucura de tot ceea ce înseamnă zbor”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
