În 1999 Turcia a obținut statutul de țară candidată ca urmare a reuniunii Consiliului European care s-a desfășurat la Helsinki în decembrie 1999. De atunci lucrurile au cunoscut numeroase schimbări mai ales ca urmare a regimului autoritarist al președintelui Recep Tayyip Erdogan.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare. Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia, potrivit instituției europene.

La 26 martie 2018, liderii UE l-au găzduit pe președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, la palatul Euxinograd din Varna, Bulgaria. UE a fost reprezentată atunci de Donald Tusk, la vremea respectivă președintele Consiliului European, de Jean-Claude Juncker, la vremea respectivă președintele Comisiei Europene, și de Boiko Borisov, prim-ministrul Bulgariei.

Liderii au purtat o discuție amplă privind relațiile UE-Turcia și calea de urmat. Mai precis, aceștia au discutat despre cooperarea în materie de gestionare a fluxurilor de migrație, interesul comun în ceea ce privește combaterea terorismului, statul de drept în Turcia, acțiunile recente ale Turciei în Mediterana de Est și Marea Egee,implicarea Turciei în Siria.

„Nimeni nu a pus în discuție statutul de candidat al Turciei la aderarea la UE”

În ciuda divergențelor care nu pot fi negate, înaltul diplomat european Nikolaus Meyer-Landrut, șeful delegației Uniunii Europene în Turcia, prezent în aceste zile la Ankara, le-a declarat jurnaliștilor că „nimeni nu a pus în discuție statutul de candidat al Turciei” în ceea ce privește aderarea Ankarei la blocul european, potrivit celor de la Daily Sabah.

Totodată, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a manifestat de mai multe ori dorința Turciei de a adera la UE. În 2018 Erdogan a respins public orice altă opțiune în afara aderării la blocul european. Reacția sa venise atunci după ce Franța a propus un statut de „parteneriat” cu Turcia.

Turcia va trebuie însă să își rezolve problemele înainte de o posibilă aderare. Ankara se confruntă cu numeroase critici în ceea ce privește statul de drept, ingerința în justiție a autorităților, mai ales după puciul eșuat din 2016 și drepturile omului. Spre exemplu, chiar în această lună Turcia s-a retras din din Convenţia de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor.

Plus multe alte probleme, cum ar fi șantajul UE privind migranții, disputa cu Grecia privind apele teritoriale din Mediterana de Est, state membre NATO, conflictul diplomatic deschis cu Franța, intervenția în Siria sau Libia, criza generată la nivelul NATO după achiziționarea sistemelor de rachete S-400 din Federația Rusă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News