Dar Casa Albă, invocând preocupări legate de securitatea naţională, a blocat publicarea altor mii. Un lot de arhive despre acest caz fusese deja desecretizat în decembrie 2021, notează Agerpres.

Potrivit Arhivelor Naţionale, 97% din cele aproximativ cinci milioane de pagini ale dosarului sunt acum accesibile.

Preşedintele democrat Joe Biden a indicat într-o notă că un număr "limitat" de documente nu pot fi făcute publice, o măsură "necesară" pentru "a preveni daune aduse apărării militare, operaţiunilor de informaţii, forţelor de ordine sau politicii externe".

Asasinarea foarte popularului preşedinte american, pe 22 noiembrie 1963, la Dallas, Texas, a dat naştere la numeroase teorii ale conspiraţiei, alimentate de sute de cărţi şi filme precum "JFK" (1991) al lui Oliver Stone.

Ele resping concluziile aşa-numitei "Comisii Warren", care a stabilit în 1964 că Lee Harvey Oswald, un fost puşcaş marin care a trăit în Uniunea Sovietică, a acţionat singur în asasinarea preşedintelui Kennedy. El a fost ucis două zile mai târziu.

Unii cred că Oswald a fost folosit de Cuba sau de URSS. Alţii sunt de părere că asasinarea a fost ordonată de opoziţia cubaneză anti-Castro cu sprijinul serviciilor secrete americane şi al FBI, sau de către opozanţi ai lui JFK din Statele Unite.

În 2017, Donald Trump a făcut publice o serie de dosare în acest caz, în conformitate cu o lege a Congresului din 1992 care impune ca toate documentele legate de preşedintele Kennedy să fie publicate în termen de 25 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News