Într-un mormânt vechi de aproape 5.000 de ani, din Suedia, cercetătorii au descoperit cea mai veche tulpină a temutei bacterii Yersinia pestis, microorganismul responsabil de poate cea mai temută boală cu care s-a confruntat vreodată omenirea - ciuma, conform unui studiu realizat la Universitatea Aix-Marseille din Marsilia, Franţa şi publicat joi în revista Cell, informează joi Live Science.

Această descoperire sugerează faptul că ciuma ar fi decimat triburile europene la sfârşitul Epocii Pietrei, în ceea ce probabil a fost prima pandemie majoră din istoria omenirii. Această descoperire are şi potenţialul de a rescrie o parte importantă din istoria europeană timpurie. Descoperirea a fost făcută în timp ce o echipă de cercetători analiza bazele de date publice privind ADN-ul pentru cazurile de victime ale ciumei din preistorie. Ei s-au concentrat asupra sitului arheologic din Frälsegarden, Suedia. Analize anterioare ale unui mormânt comun săpat în calcar de pe acest sit au indicat faptul că acolo au fost îngropaţi 78 de oameni care au murit într-un interval de timp de două secole. Faptul că atât de mulţi oameni au murit într-un interval relativ scurt, în acest loc din Suedia, sugerează că aceştia ar fi putut fi victimele unei epidemii, conform coordonatorului acestui studiu, Nicolás Rascovan, biolog la Universitatea Aix-Marseille.

Descoperirea schimbă teoriile de până acum

Mormântul săpat în calcar a fost datat din Neolitic, perioadă în care omenirea a început să practice agricultura şi să se sedentarizeze. Cercetătorii au descoperit tulpina necunoscută a bacteriei care provoacă ciuma în rămăşiţele unei femei în vârstă de aproximativ 20 de ani. Conform datării cu carbon aceasta a murit în urmă cu aproximativ 4.900 de ani, în Neoliticul Târziu. Oamenii de ştiinţă au stabilit vârsta femeii analizându-i oasele bazinului. Tulpina de Yersinia pestis descoperită în osemintele femeii prezintă o mutaţie genetică şi poate declanşa varianta pulmonară a bolii - cea mai mortală formă a ciumei - ceea ce sugerează că tânăra a murit de ciumă. Cea mai comună formă a ciumei este cea bubonică, o formă în care bacteria se înmulţeşte în ganglionii limfatici şi provoacă inflamaţia acestora, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Dacă bacteria ajunge la plămâni, atunci forma de ciumă este cea mai periculoasă. Prin compararea materialului genetic al bacteriei descoperite în sit cu cel al bacteriei Yersinia pestis cunoscute, cercetătorii au ajuns la concluzia că această formă veche a bacteriei este înrudită îndeaproape cu cel mai recent strămoş al bacteriei actuale ce provoacă ciuma.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News