Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Demontarea unui fake-news: Pugilista Imane Khelif nu este transgender. Nu există nicio concurentă transgender la Jocurile Olimpice
FOTO: Agerpres
Politicienii de extremă dreapta au rostogolit mai multe conspirații de la debutul noii ediții a Jocurilor Olimpice de la Paris.
Totul a pornit de la minciuna că organizatorii ar fi portretizat „Cina cea de Taină” în deschiderea competiției (clarificată de organizatorul principal, care a precizat că sursa de inspirație a fost un alt tablou celebru - „Festinul Zeilor” (1635-40), pictură realizată de artistul Jan van Bijlert - dovadă fiind numărul mai mare de personaje în imagine, înfățișarea zeului olimpic Dionisus în mijlocul mesei și aura de pe capului personajului din mijloc (care îl portretizează pe Zeus), identică cu cea din pictura lui Bijlert (în pictura „Cina cea de Taină”, realizată de Leonardo da Vinci, Iisus nu are o aura deasupra capului).
A fost nevoie de această confuzie, care a plecat parțial și de la greșeala organizatorilor de a nu oferi detalii despre referințele culturale abordate, pe parcursul emisiei, pentru ca retorica de extremă dreapta să înflorească, iar politicienii și comentatorii cu discurs inflamator să se bată cu pumnul în piept că i-ar persecuta cineva pe creștini.
Printre politicienii români care au reacționat în acest fel îi avem pe Titus Corlățean (PSD), Robert Sighiartău (PNL) și Claudiu Târziu (AUR). Vezi declarațiile lor aici.
Chiar și Biserica Ortodoxă Română s-a grăbit, până ca organizatorii să-și explice intenția, iar purtătorul de cuvânt al instituției a acuzat curentul „woke” de ostracizarea creștinilor și crearea unui război cultural. Vezi aici reacția furibundă a lui Adrian Agachi, noul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
Vedem, deci, cât de mult rău poate face lipsa de informare înainte de emiterea unor opinii sau publicarea unor articole. Așa cum deputata Simina Tulbure (Reper) a descris pentru redacția noastră, zilele trecute, „argumentul ăsta al unui război cultural mereu mizează pe extreme și pe ideea că sunt două tabere care se luptă. Cred că asta e o tactică a extremiștilor prin care să nu mai iasă în evidență momente care îi includ pe toți”. Vezi întreaga ei reacție aici.
Deci care e faza cu noul fake-news, potrivit căruia două sportive transgender ar concura la Jocurile Olimpice
Într-un anunț care ar fi trebuit să fie considerat doar o formalitate, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a confirmat participarea a două pugiliste la Jocurile Olimpice de la Paris, în ciuda descalificării lor de la Campionatele Mondiale din 2023 pentru nerespectarea standardelor de testare a genului.
Decizia de a le permite lui Imane Khelif din Algeria și Lin Yu-ting din Taiwan să concureze a stârnit un val de indignare, dezvăluind prejudecățile adânc înrădăcinate ale instigatorilor de extremă-dreapta.
Khelif și Lin, ambele boxerițe de renume care au concurat și la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021, au fost descalificate de Asociația Internațională de Box (IBA) din cauza nivelurilor ridicate de testosteron. Descalificarea lor a fost un subiect de controversă, dar CIO a decis să le permită să concureze la Paris, conform propriilor reglementări și standarde medicale. Într-o lume ideală, această decizie ar fi fost acceptată fără probleme, însă în realitate, a devenit un focar de dezbateri și acuzații.
Reacțiile vehemente la decizia CIO provin în principal din partea unor jurnaliști și activiști conservatori care doresc să excludă persoanele transgender din sporturi. În mod ironic, nici Khelif, nici Lin nu sunt transgender, dar acest detaliu nu i-a împiedicat pe critici să vocifereze în termeni denigratori și pe lângă realitate. Campania de denigrare reflectă mai degrabă o frică și o neînțelegere a diversității biologice decât o preocupare reală pentru corectitudinea sportivă.
Una dintre vocile cele mai zgomotoase este Riley Gaines, fostă înotătoare universitară, care a devenit o figură emblematică în mișcarea împotriva incluziunii persoanelor transgender în sport. Gaines a avertizat că participarea lui Khelif și Lin ar putea conduce la accidente grave sau chiar moartea altor sportive în ring, alimentând astfel o atmosferă de panică și dezinformare complet împotriva valorilor Jocurilor Olimpice. Aceste afirmații sunt nu doar nefondate, dar și periculoase, deoarece perpetuează stereotipuri și stigmatizează atletele care nu se conformează normelor tradiționale de gen.
Istoria testelor de verificare a sexului în sport este una tragică, plină de exemple de sportive excluse și stigmatizate pentru că nu se încadrau în standardele arbitrare impuse de autoritățile sportive. Realitatea este că sexul biologic nu este un concept binar și fix, iar nivelurile de testosteron variază natural de la o persoană la alta. Aceste variații nu oferă neapărat un avantaj competitiv și nu ar trebui să fie folosite ca pretext pentru excluderea atleților din competiții.
CIO, în decizia sa, a recunoscut complexitatea acestui subiect și a subliniat că performanța atletică nu este determinată exclusiv de nivelurile de testosteron. Ambele sportive, Khelif și Lin, respectă normele impuse pentru competițiile olimpice și merită să fie evaluate pe baza talentului și dedicării lor, nu pe baza unor prejudecăți și temeri nefondate.
Jocurile Olimpice de la Paris 2024 – Reguli mai stricte pentru sportivii transgender
Aceste Jocuri sunt primele care asigură o distribuție egală a medaliilor între bărbați și femei, dar și primele care implementează reguli mai stricte privind participarea sportivilor transgender.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a adoptat o abordare diferită în acest an, bazându-se pe 10 principii directoare și lăsând fiecare federație internațională să stabilească propriile criterii de eligibilitate. Printre aceste reguli, cea mai notabilă este cerința ca femeile transgender să fi trecut prin tranziție înainte de vârsta de 12 ani pentru a putea concura în categoria feminină. Această măsură este menită să prevină avantajele biologice potențiale rezultate din pubertatea masculină.
Diverse federații au adoptat aceste reguli într-un mod variat. World Athletics și Fina, organismele de conducere pentru atletism și înot, respectă aceste ghiduri. În ciclism, pe lângă categoriile feminine, a fost introdusă și o categorie „deschisă” pentru a permite participarea sportivilor transgender. Alte sporturi, precum triatlonul, tenisul și tirul cu arcul, cer ca nivelurile de testosteron să fie sub un anumit prag pentru a permite participarea.
La Jocurile Olimpice de la Paris nu concurează nicio femeie transgender, în ciuda conspirațiilor propagate de liderii de opinie extremiști.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
