Distrugerea celor mai intacte păduri tropicale a continuat într-un ritm alarmant în 2023, în ciuda unor scăderi dramatice ale defrișărilor în Amazonia braziliană și columbiană. O suprafață de dimensiunea Elveției (37.000 km pătrați) a fost defrișată anul trecut, conform datelor compilate de World Resources Institute (WRI) și Universitatea din Maryland. Ritmul echivalează cu defrișarea a 10 terenuri de fotbal în fiecare minut, adesea din cauza extinderii terenurilor agricole în întreaga lume.

Deși Brazilia și Columbia au înregistrat scăderi mari ale defrișărilor (36% și respectiv 49%), datorită politicilor de mediu ale președinților Luiz Inácio Lula da Silva și Gustavo Petro, aceste îmbunătățiri au fost contrabalansate de majorări semnificative în Bolivia, Laos, Nicaragua și alte țări. Canada a suferit, de asemenea, pierderi record din cauza incendiilor, pierzând peste 8 milioane de hectare, relatează The Guardian.

Mikaela Weisse, director Global Forest Watch la WRI, a declarat: „Anul trecut, lumea a făcut doi pași înainte și doi pași înapoi în ce privește defrișările. Scăderile în Amazonia braziliană și Columbia arată că progresul este posibil, dar creșterea alarmantă în alte zone a anulat în mare parte acele progrese. Trebuie să învățăm de la țările care reduc cu succes defrișările.”

Schimbările în utilizarea terenurilor, din care defrișarea este un element cheie, reprezintă a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră și un factor major al pierderii biodiversității. Conservarea pădurilor tropicale este esențială pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, conform cercetătorilor. Experții avertizează că defrișările continue pun guvernele în imposibilitatea de a-și îndeplini angajamentele privind clima și biodiversitatea. La conferința climatică COP28 din Dubai, guvernele au fost de acord cu necesitatea de a opri și inversa distrugerea pădurilor până în 2030, după angajamentul liderilor mondiali la COP26 din Glasgow pentru a pune capăt defrișărilor în acest deceniu.

Foto: Pexels

Noile date arată că lumea este departe de a atinge obiectivul stopării defrișărilor până în 2030. Deși Brazilia a încetinit semnificativ ritmul, rămâne în top 3 țări cu cele mai mari pierderi de păduri virgine, alături de Republica Democrată Congo și Bolivia – împreună responsabile pentru mai mult de jumătate din distrugerea globală.

Bolivia a înregistrat o creștere majoră a defrișărilor pentru al treilea an consecutiv, deși are mai puțin de jumătate din pădurile altor țări cu păduri tropicale majore, precum RDC și Indonezia. Expansiunea culturilor de soia este factorul principal. Laos și Nicaragua au pierdut porțiuni semnificative din pădurile virgine în 2023 (1,9% și respectiv 4,2% într-un singur an). Cercetătorii indică motivul în faptul că pădurile fragmentate, în țări care au suferit defrișări extinse anterior, pot fi distruse mult mai rapid. În Laos, expansiunea agricolă e cauzată de cererea din China pentru mărfuri, iar în Nicaragua sunt de vină creșterea fermelor de animale și extinderea agriculturii.

În ciuda lipsei de progres general în cifrele pentru 2023, cercetătorii cred că lumea ar putea învăța de la Brazilia și Columbia pentru atingerea obiectivului stopării defrișărilor. Profesorul Matthew Hansen, specialist în teledetecție la Universitatea din Maryland, a spus: „Cred că singura modalitate de a proteja pădurile este un fond de compensare. Germania a propus "Fair Deal", iar Norvegia a colaborat similar cu Gabon. Această abordare alături de o guvernare robustă și implicarea societății civile ar putea funcționa."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News