„Luna aprilie a fost definită, din punct de vedere statistic al cantităților de precipitații, o lună nu foarte ploioasă, deci o lună secetoasă. Totuși, a avut un plus față de media multianuală, de 30%, 40% față de ultimii 30 de ani, lucru care a adus un aport substanțial, în special pentru culturile de primăvară care au început să fie semănate în luna aprilie, porumb, floarea soarelui.

Deși a fost, din punct de vedere cantitativ, un nivel ridicat pentru luna aprilie, pentru culturile din toamnă care au fost cultivate în decursul toamnei trecute, acest aport de precipitații din luna aprilie, dar și din luna mai, nu au reușit să rezolve, din punct de vedere al umidității solului, deficitul de umiditate care s-a acumulat în cele nouă luni de vegetație pentru grâu, orz de toamna, cele care au fost semănate în toamna anului trecut.

Vorbim aici de o singură zonă care este afectată, din punct de vedere al acestui deficit de precipitații, datorită unei ierni lipsite de precipitații și a unor cantități de precipitații pe parcursul primăverii foarte scăzute. Vorbim de zona Dobrogei, mare parte din Bărăgan și sudul Moldovei care și în acest moment, din punct de vedere al culturilor semănate anul trecut, se regăsește cu un deficit substanțial de peste 50% în ceea ce privește rezerva de umiditate în sol pentru culturile de grâu de toamnă și orz.

Pentru culturile de primăvară, culturile prășitoare (porumb și floarea soarelui) care s-au semănat în decursul sfârșitului lunii martie și pe parcursul lunii aprilie, există un aport substanțial din punct de vedere al precipitațiilor, în aproape majoritatea zonelor agricole din România unde aceste culturi au fost cultivate, cu aceeași mențiune că pe sud estul României, zona cea mai afectată  în ultimii 5, 6 ani la rând, vorbim de zona Dobrogei.

Au beneficiat de un aport substanțial în trei sferturi din România, cu excepția sud-estului, unde, cu toate că au existat cantități de precipitații de 40, 50 și chiar 80 litri pe metru pătrați pe parcursul celor două luni de primăvară, nu au fost suficiente pentru a remedia un deficit accentuat pe zonele unde aceste culturi prășitoare au fost semănate.”, a spus Daniel Alexandru. 

Aceste ploi însemnate cantitativ, furtuni, pot să suplinească niște ploi gradule? Dacă plouă foarte tare ne ajută cu ceva?

„Nu. Așa cum am precizat, un deficit de precipitații acumulat pe parcursul a 9 luni ar fi trebuit să evolueze, din punct de vedere hidric, gradual. Avem zone în sud estul României cu cantități de 180, maxim 210 litri pe metru pătrat, în cele nouă luni, ceea ce înseamnă un deficit extrem de precipitații.

Dacă luăm prin comparație zonele de vest, centrale și nordice, unde cantitățile de precipitații în cele 9 luni de vegetație s-au situat între 500 și 700 litri pe metru pătrat. Practic mai mult de jumătate din cantitățile de precipitații, sau aportul de apă care ar fi trebuit să existe în sol pe parcursul celor 9 luni de vegetație nu a ajuns pentru culturile de primăvară și toamnă în sud-estul României.”, a spus Daniel Alexandru. .

VEZI ȘI: Mihai Huştiu (ANM), totul despre praful saharian, ajuns în România: Vedem o atmosfera încărcată, un cer care nu mai este chiar albastru / video https://www.dcnews.ro/mihai-praful-sharian-in-romania-mihai-hustiu-anm-ciclonul-din-italia-a-determinat-un-transport-de-praf-spre-peninsula-balcanica-video_918412.html 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News