În cadrul emisiunii, prof. univ. dr. Emil Păun a vorbit despre cauzele care au condus la rezultatele slabe obținute de elevi la simulări, despre testele PISA, dar și despre analfabetismul funcțional. 

„Declinul calității în educație este o temă sensibilă. Au fost rezultate slabe la simulările care s-au întâmplat recent. Celebrele teste PISA pe care unii le contestă, unii spun că sunt irelevante, dar ele păstrează același rezultat dezolant, locul întâi deținut de elevii români la analfabetism funcțional. De ce se întâmplă acest regres al calității sau care ar fi cauzele principale pe care le vedeți ca profesor, pedagog, autor?”, a întrebat Sorin Ivan, decan, director al revistei Tribuna Învățământului.

„Eu pornesc de la ideea că principalul factor al schimbării și asigurării calității în educație este profesorul. Atâta vreme cât nu suntem interesați de profesori și pregătire, acolo nu va merge bine. Calitatea educației depinde, în primul rând, de profesor. Sigur că sunt și condiții care nu pot fi ignorate: finanțare, dotări, etc.

Una din greșelile noastre este că judecăm calitatea doar prin itemi cantitativi și nu de ordin calitativ. De exemplu PISA.", a spus prof. univ. dr. Emil Păun.

PISA nu spune nimic despre progresele elevului și personalitatea lui

Profesorul a explicat ce îi lipsește evaluării PISA și ce s-a întâmplat cu trioul predare-învățare-evaluare. 

„PISA e o evaluare standardizată în legătură cu modul cum elevii răspund la întrebarea: „Cum aplică cunoștințele?”, dar această evaluare nu îmi spune nimic despre elev, despre progresele lui la învățătură, dar mai ales, nu îmi spune despre personalitate. Pentru că, până la urmă, o evaluare, și cea PISA, ar trebui supusă finalităților educației. Să ne răspundem la întrebarea: „Ce om vrem să formăm? Pentru ce societate? În ce societate îl trimitem și ce om trimitem acolo?”

După părerea mea, la ora actuală, evaluarea a căpătat o exagerare în sistemul educațional în sensul că trioul tradițional, predare-învățare-evaluare, s-a rupt. Evaluarea, în cea mai mare măsură, s-a transformat în evaluare externă, că un fel de pârghie de politici școlare, politici prin care controlăm performanța sistemului educațional.

Din punctul ăsta de vedere, analfabetismul funcțional este o pierdere, dar eu nu cred că procentul ăsta e atât de mare pentru că nu sunt sigur că instrumentele prin care măsurăm și toate condițiile prin care facem acest lucru, spun adevărul.", a mai spus profesorul. 

Educația de calitate trebuie asociată cu echitatea

Profesorul a vorbit și despre faptul că sistemul îi obligă pe unii elevi să meargă la școli slabe din punct de vedere al calității. 

„Accesul la educația de calitate mi se pare că trebuie asociată cu echitatea. Adică, de exemplu, dacă avem școlaritatea obligatorie și creșterea duratei școlare, noi îi obligăm să meargă în școli inechitabile din punct de vedere al calității. Adică îi trimitem la școli de calitate pe unii, într-un procent redus, iar pe alții, dimpotrivă, îi obligăm să meargă în școli de calitate inferioară pentru că n-au dotări, n-au profesori, au suplinitori, n-au tot felul de lucruri care asigură premisele actului calitativ.”, a spus prof. univ. dr. Emil Păun la emisiunea DC Edu, de pe DC News și DC News TV. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News