Declic, plângere penală împotriva ministrului Tanczos Barna pentru barajul Mihăileni: "Metodă primitivă, nocivă"
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Ema Apostu
WhatsApp
Asociația Declic depune plângere penală după ce Tanczos Barna, ministrul Mediului, a recepționat lucrările de la barajul Mihăileni, de pe Crișul Alb.

După ce a încercat să strângă bani pe internet pentru a lupta împotriva hidrocentralelor, făcând jocul Rusiei, acum, Declic anunță că depune plângere penală împotriva ministrului Mediului Tanczos Barna și a companiei Apele Române, după ce au recepționat și inaugurat barajul de la Mihăileni, în ciuda unei decizii judecătorești de suspendare a lucrărilor, constatându-se că barajul a fost ridicat fără autorizație de construire.  Decizia Tribunalului Cluj a fost dată pe 22 martie, prin ordonanță președințială, în urma plângerii asociației Declic și este executorie, dar nu definitivă, scrie g4media.ro.

Între timp, Administrația Națională "Apele Române" a făcut recurs. 

"Metodă primitivă, nocivă"

"A construi baraje pe râuri pentru alimentarea cu apă reprezintă o metodă primitivă, nocivă, complet depășită. În Germania, de exemplu, nu se mai face așa ceva, ci se fac foraje în luncă, lângă râu. Astfel, se asigură alimentarea cu apă care tot din râu provine, fără a se mai distruge râul. Producția de energie electrică vehiculată, de cca. 0,13 MW pe oră, înseamnă nimic.

Iar apărarea împotriva inundațiilor, în 2022, se face prin infrastructură verde. Sigura ”rațiune” a unor astfel de lucrări ilegale desfășurate de Apele Române, fără nicio autorizație de construire valabilă, se confundă de fapt cu motivul real pentru care această instituție a fost inventată și protejată apoi de politruci, timp de decenii: ca să livreze pretext pentru deturnarea banilor publici către firmele statelit ale Apelor Române”, a declarat pentru G4media.ro și biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Apele Române au făcut recurs

”În urma comunicării deciziei Tribunalului Cluj prin care se dispune „suspendarea executării lucrărilor la acumularea Mihăileni până la soluționarea pe fond a dosarului”, emitentul autorizației de construire, respectiv Consiliul Județean din Hunedoara a formulat și înaintat recurs care va fi susținut și de ANAR, conform prevederilor legale. Decizia reprezintă o suspendare temporară pe calea ordonanței președințiale”, a arătat companie Administrația Națională Apele Române într-un comunicat de presă.

În data de 21 martie 2022 au fost recepționate ultimele lucrări executate care marchează finalizarea corpului barajului. Decizia construirii barajului de la Mihăileni a fost luată în 1984, când s-a decis exproprierea a 64 de familii ale căror gospodării urmau să fie acoperite de ape. Lucrările au început în baza autorizației de construire obținută în conformitatea cu legislația în vigoare, emisă de Consiliul Popular al Județului Hunedoara.

Până în anii 1990, ritmul alert de execuție susținut de o alocare bugetară corespunzătoare a condus la realizarea intr-o mare măsură a componentelor acumulării Mihăileni. Însă după revoluție, lucrările au stagnat o lungă perioadă, fiind asigurate fonduri doar pentru operațiunile de conservare. Ulterior, lucrările au avansat într-un ritm lent. Începând cu 2020, conștientizând importanța proiectului prin asigurarea nevoilor populației beneficiare din această zonă, toți factorii implicați și-au concentrat eforturile pentru finalizarea acestor lucrări de mult începute și aflate într-un stadiu foarte avansat.

Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundațiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval, alimentarea cu apă potabilă a populației din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum și producerea de energie electrică. Viitorul lac de acumulare creează premizele dezvoltării unui habitat natural ce duce la îmbunătățirea stării ecologie a zonei. În contextul schimbărilor climatice și a crizei energetice la nivel mondial, crearea unei surse de apă aduce beneficii multiple județului, cu atât mai mult cât zona Brad și localitățile de pe valea Crișului Alb se integrează în spațiul vast declarat ca defavorizat al Ţării Moţilor”, a arătat Administrația Națională Apele Române.

Tánczos Barna: Lucrarea protejează mii de case şi localităţile din aval de inundaţii

”Aici ani de zile au fost încercări de finalizare a acestei lucrări. Anul trecut şi anul acesta am alocat peste 34 milioane de lei pentru finalizarea barajului. Este o lucrare extrem de importantă pentru că protejează sute, mii de case şi protejează localităţile din aval de inundaţii. Protejăm localităţi, protejăm bunuri, case care, de fiecare dată când erau aceste inundaţii, viituri, erau în pericol. Anul trecut, am avut o situaţie când parţial am putut să folosim această lucrare ca să protejăm casele din aval”, a declarat Tánczos Barna.

"Am terminat o lucrare începută în anii 80"

”După 36 de ani de la pornire, putem să spunem că acest baraj se recepţionează. După recepţionare mai sunt lucrări procedurale de terminat. Avem de finalizat procesul de expropriere pentru a avea toată suprafaţa disponibilă pentru a inunda această vale parţial şi de a folosi la capacitate maximă barajul, 10 milioane mc. Avem de finalizat lucrări pe devierea drumului naţional, trebuie să deviem linia de electricitate de mare tensiune. Putem să spunem că am terminat o lucrare începută în anii 80”, a declarat Tánczos Barna.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel