Gestul, care a început în iunie 2020, în solidaritate cu campania Black Lives Matter împotriva rasismului, va fi folosit din nou, dar numai la anumite momente din sezonul următor, pentru a ”amplifica mesajul că rasismul nu are loc în fotbal sau societate”.

Căpitanii ligii au convenit să facă acest lucru cu ocazia rundei de deschidere a sezonului din acest weekend, a rundelor de meciuri dedicate No Room for Racism din octombrie și martie, a meciurilor de Boxing Day după încheierea Cupei Mondiale din Qatar, în ultima zi de campionat și în finala Cupei Fa și Cupei Efl.

”Am decis să selectăm momente semnificative în care să îngenunchem în timpul sezonului pentru a sublinia unitatea noastră împotriva tuturor formelor de rasism și, în acest fel, continuăm să arătăm solidaritate pentru o cauză comună. Rămânem hotărâți angajați în eradicarea prejudecăților rasiale și construirea unei societăți incluzivecu respect și șanse egale pentru toți”, se arată într-o declarație a jucătorilor, potrivit Europa Today.

Gestul a fost inspirat de jucătorul de fotbal NFL Colin Kaepernick, care pentru prima dată în 2016 a decis să protesteze în liniște împotriva opresiunii rasiale îngenunchând în timpul imnului național al SUA înainte de meciuri.

Ultima dată, gestul a fost făcut la meciul Community Shield. Atacantul de la Crystal Palace Wilfried Zaha a încetat să facă acest lucru în februarie 2021, declarând la acea vreme că ”în momentul de față nu contează dacă stăm în genunchi sau stăm în picioare, unii dintre noi continuăm să fim abuzați”.

Mai multe cluburi din campionat, inclusiv Derby, Brentford, Bournemouth și Queens Park Rangers, au încetat să mai îngenuncheze în acea perioadă. Swansea City și Bristol City și-au anunțat recent intenția de a opri mutarea.

Citește și:

Derek Chauvin, poliţistul care l-a ucis pe George Floyd, condamnat la 21 de ani de închisoare

Fostul agent în vârstă de 46 de ani fusese deja condamnat pentru crimă la 22 de ani şi jumătate de închisoare de către justiţia statului Minnesota, dar a făcut apel la sentinţă.

Sentinţa federală pentru "încălcarea drepturilor constituţionale" ale bărbatului afro-american este, la rândul ei, definitivă, deoarece rezultă dintr-un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Ea poate fi executată în acelaşi timp cu cealaltă pedeapsă, a precizat judecătorul Paul Magnuson de la tribunalul din Saint-Paul, acordându-i credit pentru cele şapte luni deja petrecute în detenţie.

"Nu ştiu de ce ai făcut asta, dar să-ţi pui genunchiul pe gâtul cuiva până moare este greşit. Şi pentru asta trebuie să fii aspru pedepsit", i-a explicat magistratul.

Derek Chauvin, mesaj pentru copiii lui George Floyd

Într-o scurtă intervenţie, Derek Chauvin le-a urat copiilor lui George Floyd "să reuşească în viaţă", fără să-şi ceară scuze sau să exprime nici cea mai mică remuşcare.

Mama sa, Carolyn Pawlenty, a dat asigurări că nu este un rasist fără inimă, înainte de a adăuga că "toate vieţile contează, indiferent de culoarea pielii", deturnând sloganul Black Lives Matter (Vieţile negre contează).

Chemat la bară, fratele celui decedat, Philonise Floyd, a cerut "pedeapsa maximă" împotriva lui Derek Chauvin, spunând că nu a dormit de la tragedie.

La 25 mai 2020, într-o operaţiune a poliţiei din Minneapolis, Derek Chauvin a rămas cu genunchiul pe gâtul lui George Floyd timp de aproape nouă minute. În acest incident bărbatul afro-american a decedat.

Înregistrarea video a faptei, devenită virală, a declanşat manifestaţii de amploare împotriva rasismului şi violenţelor poliţieneşti din SUA.

În procesul judecat de justiţia din Minnesota, Chauvin fusese acuzat de "crimă de gradul doi", "crimă de gradul trei" şi "omor prin imprudenţă". El a pledat nevinovat la toate cele trei acuzaţii, argumentând că doar a urmat procedurile de intervenţie a poliţiei, însuşite în timpul instruirii.

În paralel, justiţia federală din SUA a deschis propria procedură, inculpându-i pe Chauvin şi pe alţi foşti trei colegi de-ai săi pentru încălcarea drepturilor constituţionale ale lui George Floyd.

Urmăririle duble în justiţie sunt permise în Statele Unite, dar sunt relativ rare şi reflectă importanţa acestui dosar care s-a aflat în centrul protestelor gigantice împotriva rasismului şi a violenţei poliţiei din SUA în vara anului 2020, scrie Agerpres. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News